Eaha to roto?

Tapura tumu parau

No te aha e titauhia ia tatou ia “ara” noa?

No te aha e titauhia ia tatou ia “ara” noa?

“Aore . . . outou i ite i te hora e tae mai ai to outou Fatu.”—MAT. 24:42.

HIMENE: 136, 129

1. A faataa no te aha mea faufaa ia haapao i te hora e te ohipa e tupu ra ati aˈe ia tatou. (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 TE HAAMATA ra te tairururaa. Ua haere te taeae peretiteni i nia i te tahua e ua farii popou i te taatoaraa. Te haamata ra te himene. Ua ite te taata teie te taime no te haere e parahi. E hinaaro ratou e faaroo i te mau himene nehenehe mau, a tiai noa ˈtu ai i te mau oreroraa parau i muri mai. Te vai ra paha vetahi tei ore i haapao i te peretiteni aore ra tei ore i tapao e ua haamata te upaupa. Aita ïa ratou i ite e ua haamata te tairururaa e te hahaere noa ra ratou aore ra te paraparau ra e to ratou mau hoa. Te faaite ra teie tupuraa eaha te tupu ia ore tatou e haapao i te hora aore ra i te ohipa e tupu ra ati aˈe ia tatou. E haapiiraa faufaa roa teie no tatou, no te mea te fatata roa mai ra te hoê tupuraa rahi roa ˈtu â i te haamata, e mea tia ia vai ineine tatou no te reira. Eaha teie tupuraa?

2. No te aha Iesu i parau ai i ta ˈna mau pǐpǐ ia “ara”?

2 Ua faaara Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ no nia i te faufaaraa ia vai ara e ia faaineine no te “hopea o teie nei ao.” Ua parau oia ia ratou: “E haapao maitai, e faaitoito, e e pure, aita hoi outou i ite i taua tau ra.” I muri aˈe i te reira, ua parau oia ia ratou e rave rahi taime: “E ara.” (Mat. 24:3; a taio i te Mareko 13:32-36; e te irava 37 i roto i te nota.) [1] Ua faaite atoa te faatiaraa a Mataio i ta Iesu faaararaa i ta ˈna mau pǐpǐ no nia i teie tupuraa. Ua parau oia ia ratou: “E teie nei, e ara, aore hoi outou i ite i te hora e tae mai ai to outou Fatu.” E ua faaara faahou oia ia ratou: “Ia parahi ineine noa outou; ei te hora manaˈo-ore-hia e outou na e tae mai ai te Tamaiti a te taata nei.” I muri iho, ua parau â oia ia ratou: “E teie nei, e ara, aore hoi outou i ite i te mahana e te hora.”—Mat. 24:42-44; 25:13.

3. No te aha e haapao ai tatou i ta Iesu faaararaa?

3 Te haapao maite ra te mau Ite no Iehova i te faaararaa ta Iesu i horoa. Ua ite tatou e te ora nei tatou i “te tau hopea” e te fatata mai ra “te ati rahi”! (Dan. 12:4; Mat. 24:21) Mai ta Iesu i tohu, te poro nei to Iehova nunaa i te parau apî oaoa no nia i te Basileia, aore ra Faatereraa Arii, na te fenua atoa. I te hoê â taime, te ite ra tatou i te mau tamaˈi, te maˈi, te aueueraa fenua e te poia i e rave rahi vahi. Te vai ra te arepurepuraa i te pae faaroo e te rahi noa ˈtu ra te ohipa ino e te haavîraa uˈana. (Mat. 24:7, 11, 12, 14; Luka 21:11) Te tiai ru nei tatou i te taime e haere mai ai Iesu e faatupu i ta to ˈna Metua opuaraa.—Mar. 13:26, 27.

TE PIRI MAI RA TE MAHANA!

4. (a) No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi e ua ite Iesu i teie nei afea Aramagedo e tupu ai? (b) Noa ˈtu aita tatou i ite afea te ati rahi e haamata ˈi, eaha ta tatou i ite papu?

4 Ia haere tatou i te hoê tairururaa, ua ite tatou eaha te taime e haamata ˈi te mau rururaa taitahi. Eita râ ta tatou e nehenehe e ite papu afea te ati rahi e haamata ˈi. I te fenua nei, ua parau Iesu: “Area te reira mahana e te reira hora, e ore roa te hoê e ite; e ore hoi te mau melahi o te raˈi, e ore atoa te Tamaiti, maori râ o te Metua anaˈe ra.” (Mar. 13:32) Mea papu, i te mea e na Iesu e aratai i te tamaˈi Aramagedo, aita e ore e ua ite oia i teie nei afea teie tamaˈi e tupu ai. (Apo. 19:11-16) Aita râ tatou i ite te mahana aore ra te taime e tae mai ai te hopea. No reira, mea faufaa roa no tatou ia ara noa. Ua faaoti Iehova afea te ati rahi e haamata ˈi, e te piri noa maira. “E ore e haamaoro hua.” (A taio i te Habakuka 2:1-3.) No te aha e nehenehe ai tatou e tiaturi papu i te reira?

Ua faaoti Iehova afea te ati rahi e haamata ˈi

5. A horoa i te hoê hiˈoraa o te faaite ra e ua tupu noa iho â te mau parau tohu a Iehova i te taime tia.

5 Ua tupu noa iho â te mau parau tohu a Iehova i te taime tia! Ei hiˈoraa, a feruri na i te mahana a faatiamâ mai ai oia i to ˈna nunaa mai Aiphiti mai. Ua tupu te reira i te 14 no Nisana, i 1513 hou te Mesia. Ua papai Mose i muri aˈe no nia i tera mahana: “E hope aˈera taua na matahiti ra e maha hanere e toru ahuru, i taua mahana mau ra, o te haerea â ïa to Iehova taata ma te rahi atoa mai taua fenua maira mai Aiphiti.” (Exo. 12:40-42) I te 14 no Nisana o te matahiti 1943 hou te Mesia, 430 matahiti tia hou Iseraela a tiamâ mai ai, ua tupu ta Iehova parau fafau e e haamaitai oia i te huaai o Aberahama. (Gal. 3:17, 18) Tau taime i muri aˈe, ua parau Iehova ia Aberahama: “E riro mau to oe huaai ei purutia i te fenua no vetahi ê, e haafao mai taua fenua ra ia ratou, e e hamani ino mai, e e maha atoa hanere i te matahiti.” (Gen. 15:13; Ohi. 7:6) Ua haamata te 400 matahiti i 1913 hou te Mesia, a haamata ˈi Isemaela i te hamani ino ia Isaaka. Ua hope te reira i te mahana a faatiamâ mai ai Iehova ia Iseraela mai Aiphiti mai. (Gen. 21:8-10; Gal. 4:22-29) Oia mau, ua faataa aˈena Iehova e rave rahi hanere matahiti na mua ˈtu i te mahana e faatiamâ ˈi oia i to ˈna nunaa!

6. No te aha e nehenehe ai tatou e tiaturi papu e e faaora iho â Iehova i to ˈna nunaa?

6 O Iosua hoê o te mau Iseraela o tei faatiamâhia mai Aiphiti mai. E rave rahi matahiti i muri aˈe, ua haamanaˈo oia i te nunaa: “[U]a ite atoa hoi outou i roto i to outou aau, e i roto i to outou mau varua, e aore roa te hoê o te mau mea maitatai ta to outou Atua ta Iehova i parau mai ia outou ra i ore i te tia; ua hope roa i te tupu ia outou, aore roa te hoê i toe.” (Ios. 23:2, 14) Ua fafau Iehova i te faaora i to ˈna nunaa i te ati rahi e i te horoa i te ora mure ore i roto i te ao apî. E nehenehe tatou e tiaturi papu e e tupu iho â ta ˈna i fafau. No reira, ia hinaaro tatou e tae i roto i te ao apî, e mea tia ia ara noa tatou.

A ARA NOA NO TE ORA

7, 8. (a) Eaha te tia i te taata tiai i tahito ra ia rave, e eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai? (b) A horoa i te hoê hiˈoraa o te ohipa e tupu ia varea te hoê taata tiai i te taoto.

7 E nehenehe tatou e huti mai i te hoê haapiiraa no te mau taata e tiai ra i te mau oire i tahito ra. Ua haaatihia e rave rahi o teie mau oire, oia atoa o Ierusalema, e te mau patu teitei ia ore te mau enemi e ô mai i roto. Tei nia te mau tiai i teie mau patu, e mai reira, e nehenehe ratou e ite i rapaeau i te oire. Te tia ra te tahi mau tiai i te mau uputa o te oire. E vai ara tera mau taata i te po e te ao, e ia ite ratou i te mau enemi te haere mai ra, e titauhia ia ratou ia faaara i te taata o te oire. (Isa. 62:6) Ua ite ratou e mea faufaa roa ia ara noa e ia hiˈopoa maite eaha te tupu ra. Ia ore ratou e na reira, e rave rahi taata te pohe.—Ezk. 33:6.

8 Ua faataa o Josèphe, o tei papai no nia i te tuatapaparaa o te mau ati Iuda, mea nafea to Roma i te ôraa i roto ia Ierusalema i te matahiti 70. Ua varea te feia i tiai hoê pae o te oire i te taoto. Ei faahopearaa, ua ô te mau faehau Roma i roto i te oire. Ua haere ratou e tutui i te hiero e ua haamou roa ia Ierusalema. Teie te tuhaa hopea o te ati rahi roa ˈˈe o ta te nunaa ati Iuda i faaruru.

9. Eaha ta te rahiraa o te taata i teie mahana i ore i ite?

9 E rave rahi faatereraa i teie mahana o te tuu i te mau faehau no te haapao i te mau otia ma te faaohipa i te mau ravea parururaa apî roa ˈˈe. E hiˈopoa teie mau faatereraa i te mau taata atoa aore ra te mau mea atoa o te nehenehe e haafifi i te hau o to ratou fenua. Aita râ ratou e ite e te vai ra te hoê faatereraa puai aˈe i te raˈi o te arataihia e Iesu Mesia. Fatata teie faatereraa i te haere e aro i te mau faatereraa atoa o te fenua nei. (Isa. 9:6, 7; 56:10; Dan. 2:44) Te tiai ru nei tatou ia tae mai tera mahana e e hinaaro tatou ia vai ineine noa no te reira. E haapao ïa tatou i te parau tohu Bibilia e e tamau i te tavini ia Iehova ma te taiva ore.—Sal. 130:6.

EIAHA TATOU IA HAAFARIU-Ê-HIA

10, 11. (a) E tia ia tatou ia vai ara i te aha, e no te aha? (b) Eaha te haapapu ra ia oe e ua ohipa te Diabolo i nia i te taata ia ore ratou e haapao i te parau tohu Bibilia?

10 A feruri na i te taata tiai i ara noa i te po taatoa. I te pae hopea o ta ˈna tiairaa, mea fifi roa ˈtu no ˈna ia ara noa no te mea ua rohirohi roa o ˈna. Te ora nei tatou i te hoê â tupuraa i te anotau hopea o teie nei ao. E piri noa ˈtu â tatou i te hopea, e rahi noa ˈtu â te fifi no tatou ia ara noa. Mea peapea mau ia varea tatou i te taoto! E hiˈopoa mai tatou e toru mea o te nehenehe e tapea ia tatou ia ara noa.

11 Te haavare ra te Diabolo i te taata. O ˈna te “arii o teie nei ao.” Hou Iesu a pohe ai, ua haamanaˈo oia i ta ˈna mau pǐpǐ i teie tupuraa e toru taime. (Ioa. 12:31; 14:30; 16:11) Ua faaohipa te Diabolo i te haapaoraa hape no te haavare i te taata. No reira i teie mahana, e rave rahi o te ore e haapao i te mau parau tohu Bibilia o te haapapu ra e te piri mai ra te hopea o teie nei ao. (Zeph. 1:14) Mea papu, ua “haapourihia to ratou aau faaroo ore” e Satani. (Kor. 2, 4:3-6) No reira, ia tamata tatou i te parau i te taata e te piri mai ra te hopea o teie nei ao e te faatere ra te Mesia i teie nei, e rave rahi o te ore e hinaaro e faaroo. E pinepine ratou i te parau, “Aita, mauruuru.”

12. No te aha eiaha ˈi tatou e vaiiho i te Diabolo ia haavare ia tatou?

12 Noa ˈtu e rave rahi o te ore e haapao ra i te mau parau tohu Bibilia, eiaha tatou e vaiiho i teie huru feruriraa e faatoaruaru ia tatou. Ua ite tatou no te aha mea faufaa ia ara noa tatou. Ua parau Paulo i to ˈna mau taeae: “Ua ite papu hoi outou iho, e te haere maira taua mahana o te Fatu ra.” Ua na ô â oia: “Mai te haerea mai o te eiâ i te po ra.” (A taio i te Tesalonia 1, 5:1-6.) Ua faaara mai Iesu ia tatou: “Ia vai ineine â outou; no te mea ei te hora manaˈo-ore-hia e outou na e tae mai ai te Tamaiti a te taata nei.” (Luka 12:39, 40) Fatata Satani i te haavare i te taata ia tiaturi ratou e te vai ra te “hau e te ino ore” i roto i teie ao. I muri iho, e tae taue mai ai te mahana o Iehova, e i reira te taata e hitimaue ai. E no tatou? Mai te peu e e hinaaro tatou e vai ineine no tera mahana e ia ore tatou e haavarehia mai te taatoaraa, mea tia ia “ara . . . tatou, [ia] haapao maitai.” No reira, mea titauhia ia taio tatou i te Parau a te Atua i te mau mahana atoa e ia feruri maite i ta Iehova e parau mai ra ia tatou.

13. E nafea te varua o te ao nei e ohipa ˈi i nia i te huitaata, e nafea tatou e nehenehe ai e ape i teie huru feruriraa atâta?

13 Te ohipa ra te varua o te ao nei i nia i te manaˈo o te taata. E rave rahi i teie mahana o te manaˈo ra aita e faufaa e haapii no nia i te Atua. (Luka 11:28) Te faaohipa nei râ ratou i te rahiraa o to ratou taime e puai no te mau mea e rave rahi a to teie nei ao. (Ioa. 1, 2:16) Oia atoa, hau atu i na mua ˈˈe, ua rau te mau faaanaanataeraa o ta te taata e au e o te faaitoito ia ratou ia hinaaro i te mea navenave e ia haamâha i to ratou mau hinaaro atoa. (Tim. 2, 3:4) E haafariu ê teie mau mea i te taata i te mea faufaa aˈe, e aita ratou e feruri i to ratou auhoaraa e te Atua. No reira Paulo i haamanaˈo ai i te mau Kerisetiano ia ara mai ma te ore e haapao i te mâharaa o to ratou mau hinaaro.—Roma 13:11-14.

E hinaaro tatou i to te Atua varua, eiaha râ te varua o te ao nei, ia ohipa i nia i to tatou huru feruriraa

14. Eaha te faaararaa ta tatou e ite i roto i te Luka 21:34, 35?

14 E hinaaro tatou i to te Atua varua, eiaha râ te varua o te ao nei, ia ohipa i nia i to tatou huru feruriraa. Ma te faaohipa i to ˈna varua, ua tauturu Iehova ia tatou ia taa maitai eaha te ohipa e fatata i te tupu. (Kor. 1, 2:12) [2] Tera râ, mea tia ia vai ara tatou. E nehenehe te mau mea ta tatou e ite i te mau mahana atoa e haafariu ê ia tatou i te taviniraa ia Iehova. (A taio i te Luka 21:34, 35.) Te vai ra paha vetahi o te parau mai e mea maamaa tatou i te tiaturiraa e te ora ra tatou i te anotau hopea o teie nei ao. (Pet. 2, 3:3-7) Eiaha râ tatou e vaiiho ia ratou e faatoaruaru ia tatou. E haapapuraa ta tatou e ua fatata roa mai te hopea. Mai te peu e e hinaaro tatou ia ohipa mai te varua o te Atua i nia ia tatou, mea tia ia apiti tamau tatou i te mau putuputuraa e to tatou mau taeae.

E rave anei oe i te mau mea atoa no te vai “ara”? (A hiˈo i te paratarafa 11-16)

15. Eaha tei tupu no Petero, Iakobo e Ioane, e nafea te reira e nehenehe atoa ˈi e tupu no tatou?

15 E fifi atu â tatou ia vai ara e to tatou mau paruparu. Ua taa ia Iesu e e taata tia ore e e paruparu atoa to te taata. A feruri na i tei tupu i te po hou to ˈna poheraa. Noa ˈtu e taata tia roa o Iesu, ua ite oia e no te vai taiva ore, mea tia ia pure oia no te ani i to ˈna Metua ia tauturu ia ˈna. Ua ani Iesu i te aposetolo Petero, Iakobo e Ioane ia vai ara a pure ai oia. Aita râ te mau aposetolo i taa e mea faufaa no ratou ia ara noa. Ua rohirohi ratou e ua haere ratou e taoto. Ua rohirohi atoa Iesu, ua ara noa râ oia e ua pure oia i to ˈna Metua. Tera atoa hoi tei tia i te mau aposetolo ia rave no te pure i tera taime.—Mar. 14:32-41.

16. Ia au i te Luka 21:36, mea nafea Iesu i te haapiiraa mai ia tatou ia “ara” noa?

16 Eaha te tauturu ia tatou ia “ara” noa e ia vai ineine noa no te mahana o Iehova? Mea titauhia te hoê hinaaro puai e rave noa i te mea tano. Eita râ e navai. Tau mahana hou Iesu a pohe ai, ua haapii oia i ta ˈna mau pǐpǐ i te faufaaraa ia pure no te ani i ta Iehova tauturu. (A taio i te Luka 21:36.) No te vai ara i teie anotau hopea, mea tia atoa ia pure tamau tatou ia Iehova.—Pet. 1, 4:7.

A ARA NOA

17. E nafea tatou e nehenehe ai e papu e ua ineine tatou no te ohipa o te fatata mai ra i te tupu?

17 Ua parau Iesu no nia i te hopea o teie nei ao, “ei te hora manaˈo-ore-hia e outou na e tae mai ai.” (Mat. 24:44) Ia vai ineine noa ïa tatou i te mau taime atoa. E ere i te taime no te tamata i te pee i te huru oraraa o ta te ao a Satani e parau ra e e hopoi mai i te oaoa. E moemoeâ noa te reira. Ua haapii mai râ Iehova e Iesu na roto i te Bibilia e nafea tatou e nehenehe ai e ara noa. No reira, e haapao maite anaˈe ïa tatou i te mau parau tohu Bibilia e e nafea te reira e tupu ai. E vai piri anaˈe ia Iehova e e tuu anaˈe i ta ˈna Faatereraa Arii, i te parahiraa matamua. E ineine ïa tatou ia tae mai te hopea. (Apo. 22:20) O to tatou hoi ora tera!

^ [1] (paratarafa 2) Mareko 13:37 (Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976): “E o taˈu e parau atu ia outou na, o taˈu ïa parau i te taataˈtoa: E ara.”

^ [2] (paratarafa 14) A hiˈo i te pene 21 o te buka ra Te faatere nei te Basileia o te Atua! (Farani)