Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Uiraa a te feia taio

Uiraa a te feia taio

Mai te peu e faataa te hoê Kerisetiano i ta ˈna vahine aita râ e tumu Bibilia, e e faaipoipo o ˈna i te tahi atu taata, eaha te manaˈo o te amuiraa no nia i te faaipoiporaa na mua ˈtu e te faaipoiporaa apî?

I roto i tera tupuraa, e manaˈo paha te amuiraa e ua faaorehia te faaipoiporaa na mua ˈtu i te taime i faaipoipo faahou ai te tane. E manaˈo atoa paha te amuiraa e ua haamanahia te faaipoiporaa apî i mua i te ture. Eaha râ te tumu i manaˈohia ˈi mai tera? E hiˈopoa anaˈe ïa eaha ta Iesu i parau no nia i te faataaraa e te faaipoipo-faahou-raa.

I roto i te Mataio 19:9, ua parau Iesu hoê anaˈe tumu Bibilia e nehenehe ai e faataa. Ua na ô o ˈna: “Te tane o te faataa i ta ˈna vahine faaipoipo tei ore i rave i te peu taotoraa tia ore, a faaipoipo atu ai i te tahi atu, ua faaturi ïa.” Na roto i ta Iesu mau parau, te taa ra ia tatou (1) o te peu taotoraa tia ore anaˈe te tumu Bibilia e nehenehe ai e faataa e (2) te tane o te faataa ra i ta ˈna vahine aita râ e tumu Bibilia a faaipoipo atu ai i te tahi atu vahine, ua faaturi ïa. a

Ia au i te mau parau a Iesu, te auraa anei e nehenehe te hoê tane tei rave i te peu taotoraa tia ore e tei faataa i ta ˈna vahine e faaipoipo faahou noa ˈtu aita e tumu Bibilia? Tei te huru o te tupuraa. Ia faaturi te hoê tane, na te vahine tei ore i rave i te peu taotoraa tia ore e faaoti e faaore anei o ˈna i te hara a ta ˈna tane aore ra eita. Mai te peu râ e faaoti te vahine e faataa i ta ˈna tane e ua haamanahia te faataaraa i mua i te ture, e nehenehe ïa raua e faaipoipo faahou i te tahi atu taata.

E nehenehe atoa râ te vahine e faaoti e faaea noa i ta ˈna tane ma te faaore i ta ˈna hara. E mai te peu e hinaaro iho â te tane e faataa? I roto i tera tupuraa, eita te tane e nehenehe e faaipoipo i te tahi atu taata. Mai te peu râ e faaipoipo o ˈna i te tahi atu taata noa ˈtu eita o ˈna e nehenehe e na reira, te faaturi faahou ra o ˈna. E haamau ïa te mau matahiapo i te hoê tomite haavaraa no te hiˈopoa faahou i ta ˈna mau hara.—Kor. 1, 5:1, 2; 6:9, 10.

Ia faaipoipo noa ˈtu te tane i te tahi atu taata e aita e tumu Bibilia, eaha te manaˈo o te amuiraa no nia i te faaipoiporaa na mua ˈtu e te faaipoiporaa apî? Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te faaipoiporaa na mua ˈtu? E nehenehe noa anei te vahine e faaore i te hara a ta ˈna tane aore ra eita? E te amuiraa, e hiˈo anei ratou i te faaipoiporaa apî mai te huru ra e ua faaturi faahou te tane?

I tahito, ua manaˈo te amuiraa, ia faaipoipo faahou te tane e aita ta ˈna vahine na mua ˈtu i pohe atura, i faaipoipo faahou e i rave i te peu taotoraa tia ore, ua faaturi ïa te tane. I to Iesu paraparauraa no nia i te faataaraa e te faaipoipo-faahou-raa, aita o ˈna i faahiti i te apiti hapa ore. Ua parau hoi Iesu ia faataa te tane i ta ˈna vahine e aita e tumu Bibilia a faaipoipo atu ai i te tahi atu taata, ua faaturi ïa o ˈna. I reira, e nehenehe te faaipoiporaa na mua ˈtu e faaorehia.

“Te tane o te faataa i ta ˈna vahine faaipoipo tei ore i rave i te peu taotoraa tia ore, a faaipoipo atu ai i te tahi atu, ua faaturi ïa.”—Mat. 19:9.

Ia faaorehia te faaipoiporaa na mua ˈtu, aita te vahine e nehenehe faahou e parau i te tahi noa ˈˈe mea. Aita atoa râ e titauhia ia ˈna ia feruri e faaore anei o ˈna i te hara a ta ˈna tane aore ra eita. No reira, mai te peu e faaipoipo faahou te tane noa ˈtu ua pohe ta ˈna vahine na mua ˈtu, ua faaipoipo faahou e ua rave i te peu taotoraa tia ore, aita te amuiraa e taui i to ˈna manaˈo no nia i te faaipoiporaa apî. b

I roto i te hiˈoraa faahitihia na mua ˈtu, ua faaturi te tane e ua faataa raua ta ˈna vahine. E mai te peu aita te tane i faaturi e ua faataa râ o ˈna i ta ˈna vahine a faaipoipo atu ai i te tahi atu, eaha te tupu? Aore ra ua rave te tane i te peu taotoraa tia ore i muri aˈe i te faataaraa e ua faaipoipo i te tahi atu taata noa ˈtu ua hinaaro ta ˈna vahine e faaore i ta ˈna hara, eaha te tupu? I roto i tera mau tupuraa, na te faataaraa e te faaipoipo-faahou-raa e faaore i te faaipoiporaa na mua ˈtu. Ua haamanahia ïa te faaipoiporaa apî i mua i te ture. I roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Fepuare 1980 i te api 31 (Farani), te parauhia ra: “I te mea e ua faaipoipo-faahou-hia te tane, eita ïa o ˈna e nehenehe e hoˈi faahou i ta ˈna vahine matamua. Na te faataaraa, te faaturiraa e te faaipoipo-faahou-raa i faaore i te faaipoiporaa na mua ˈtu.”

E ere roa ˈtu teie faatanoraa i te hoê tumu no te haafaufaa ore i te moˈaraa o te faaipoiporaa e te ino o te faaturiraa. Ia faataa te hoê tane i ta ˈna vahine e aita e tumu Bibilia a faaipoipo atu ai i te tahi atu taata noa ˈtu eita o ˈna e nehenehe e na reira, e haamau ïa te mau matahiapo i te hoê tomite haavaraa no te mea ua faaturi te tane. (Mai te peu e Kerisetiano te vahine apî, e haamau-atoa-hia te hoê tomite haavaraa no te mea ua faaturi atoa o ˈna.) Noa ˈtu e ere te faaipoiporaa apî i te faaturiraa, eita te tane e nehenehe e amo i te tahi mau hopoia i roto i te amuiraa i te roaraa e rave rahi matahiti, tae roa ˈtu i te taime e moˈehia ia vetahi ê i te ohipa ta ˈna i rave e i te taime e faatura faahou ai ratou ia ˈna. Hou te mau matahiapo e horoa ˈi i te hopoia na te tane, e hiˈo ratou i te tupuraa o ta ˈna vahine matamua e o ta raua mau tamarii.—Mal. 2:14-16.

Ua ite tatou i te mau faahopearaa ino mau o te faataaraa e te faaipoipo-faahou-raa aita anaˈe e tumu Bibilia, e faaotiraa î i te paari ïa ia tu te manaˈo o te mau Kerisetiano i to Iehova no nia i te moˈaraa o te faaipoiporaa.—Koh. 5:4, 5; Heb. 13:4.

a I roto i teie tumu parau, o te tane, te taata faaturi e o te vahine, te hoa faaipoipo tei ore i rave i te peu taotoraa tia ore. I roto râ i te Mareko 10:11, 12, ua haapapu Iesu e tano teie aˈoraa no te mau tane e no te mau vahine atoa râ.

b E faatanoraa teie no nia i ta tatou i taa na mua ˈtu. I manaˈohia na e faaturiraa teie faaipoiporaa tae roa ˈtu i te taime e pohe ai te vahine na mua ˈtu, e faaipoipo faahou ai e e rave ai o ˈna i te peu taotoraa tia ore.