Mataupu 7

Mea ua Faia e le Atua e Faasaoina ai Tagata

1, 2. (a) Na faapefea ona oo ina talisapaia e se taʻitaʻiʻau Roma o le toaselau, po o ai le Alo o le Atua? (e) Aisea na faataga ai e Ieova ina ia maliu Iesu?

I SE tasi afiafi i le vaitau e totogo ai laau i le toetoe lava 2,000 tausaga ua mavae, sa matamata atu ai se taʻitaʻiʻau Roma o le toaselau a o faasolo mālie ona feoti ni tamaloloa se toatolu, i ni oti e sili ona tiga matuitui. Sa iai se tasi o ia tamaloloa na mātauina faapitoa e le fitafita—o Iesu Keriso lea. Na tutuʻiina Iesu i fao i se pou laupapa. Sa pogisa le vanimonimo i le tutonu o le la, a o latalata i le taimi na maliu ai o ia. Ina ua maliu o ia, ona matuā lūlūina ai lea o le laueleele, ma na alaga le fitafita: “E moni, o le alo o le Atua lenei tagata.”—Mareko 15:39, LT.

² O le Alo o le Atua! Na saʻo le fitafita. O lea sa faatoʻā uma lava ona ia molimauina se mea na sili ona mataina e lei tupu muamua lava i le lalolagi. I nisi taimi muamua atu, na taʻua ai e le Atua e faapea, o Iesu o lona Alo pele. (Mataio 3:17; 17:5) Ae aisea na faataga ai e Ieova lona Alo ina ia maliu? Talu ai, o le auala lenei a le Atua mo le faasaoina o tagata mai le agasala ma le oti.

UA FILIFILIA MO SE FUAFUAGA FAAPITOA

3. Aisea na talafeagai ai le filifilia o le Alo e toatasi o le Atua mo se fuafuaga faapitoa mo tagata?

³ E pei ona sa tatou aʻoaʻoina i nisi mataupu ua teʻa atu o lenei tusi, sa muai soifua Iesu a o lei avea ma tagata. Ua taʻua o ia o le “Atalii e toatasi o le Atua” auā na foafoaina tuusaʻo lava o ia e Ieova. Ina ua uma lena, ona faaaogā ai lea o Iesu e le Atua, mo le faia o isi mea uma. (Ioane 3:18; Kolose 1:16) Sa naunau faapitoa lava Iesu i tagata. (Faataoto 8:30, 31) E letioa  ona filifilia e Ieova lona Alo e toatasi na te faatinoina se fuafuaga faapitoa, ina ua faasalaina tagata i le oti!

4, 5. A o lei afio mai Iesu i le lalolagi, o le ā na faaalia mai e le Tusi Paia e uiga i le Fanau faa-Mesia?

⁴ Ina ua fofoga atu e le Atua le faasalaga o Atamu, Eva, ma Satani, i le faatoaga o Etena, na taʻua ai e le Atua le “fanau” lea o le a avea ma Laveai i le lumanai. O lenei Fanau, o le a oo mai e faaleleia tulaga leaga matautia na aumaia e Satani le Tiapolo, “le gata tuai.” O le mea moni, o le Fanau folafolaina, o le a na tuʻimomomoina Satani ma i latou uma o ē ua mulimuli atu ia te ia.—Kenese 3:15; 1 Ioane 3:8; Faaaliga 12:9.

⁵ I le faagasologa o senituri, sa auauaʻi mālie ai ona faaalia atili mai e le Atua le Fanau, lea foi ua taʻua o le Mesia. E pei ona faaalia i le faasologa i le itulau e 37, e anoanoai valoaga na auiliili mai ai le tele o vala o lona soifuaga i le lalolagi. E pei o se faataʻitaʻiga, sa tatau ona ia onosaia faiga leaga matautia sa faia ia te ia ina ia faataunuu ai lana matafaioi i le fuafuaga a le Atua.—Isaia 53:3-5.

LE POGAI O LE A MALIU AI LE MESIA

6. E tusa ai ma le Tanielu 9:24-26, o le ā e faataunuuina e le Mesia, ma e faapefea?

⁶ Na valoia mai e le valoaga o loo faamauina i le Tanielu 9:24-26 e faapea, o le Mesia—Lē ua Faauuina e le Atua—o le a na faataunuuina se fuafuaga tele. O le a afio mai o ia i le lalolagi “e faauma ai le solitulafono, ma faaiu ai agasala; e fai ai foi le togiola mo agasala, ma faaooina mai ai le amiotonu” e faavavau. O le a aveesea e le Mesia le faasalaga o le oti mai tagata faamaoni. Ae o le a faapefea ona ia faia o lenei mea? Ua faamatala mai e le valoaga e faapea o le a “fasiotia” o ia.

7. Aisea na ofo atu ai e Iutaia ni taulaga o manu, ma o le ā na faaatagia atu e nei mea?

⁷ Sa masani le fanauga a Isaraelu anamua i le faatulagaga o le togiola mo agasala. I la latou tapuaiga e tusa o le Tulafono na tuuina atu e le Atua ia i latou e ala atu ia Mose, sa latou ofoina atu ai e lē aunoa taulaga o manu. O lena faiga sa faamanatu ai pea i tagata o Isaraelu e faapea, o loo iai se mea e manaomia ona totogi atu e tagata, pe ina ia ufiufi ai i a latou agasala. Na otooto mai e le aposetolo o Paulo le mataupu silisili  e faapenei: “A le o i ai foi se faamaligiina o le toto, ua leai foi se faamagaloina.” (Eperu 9:22) E lē o toe tausisia e Kerisiano le Tulafono Faa-Mose ma mea e manaomia ai, e pei o le faia o taulaga. (Roma 10:4; Kolose 2:16, 17) Ua latou iloa foi e lē mafaia e taulaga o manu ona saunia ai se faamagaloga e faavavau ma atoatoa ona lelei mo agasala. Nai lo lea, o nei taulaga sa fai ma ata o se taulaga e silisili atu lona tautele—le taulaga lea a le Mesia, po o le Keriso. (Eperu 10:4, 10; faatusatusa i le Kalatia 3:24.) Ae atonu o le a e fesili mai, ʻPe sa manaomia moni lava ona maliu le Mesia?’

8, 9. O ā mea tautele na leiloa ia Atamu ma Eva, ma na faapefea i a la gaoioiga ona aafia ai a la fanau?

⁸ Ioe, sa tatau ona maliu le Mesia pe afai ina ia faaolaina ai tagata. Ina ia malamalama i le mafuaaga, e tatau ona tatou toe mānatu i tua i le faatoaga o Etena, ma taumafai e mātau le anoanoai o mea na leiloa ia Atamu ma Eva ina ua la fouvale i le Atua. Sa faataatia atu ia i laua le ola e faavavau! Ona o i laua o se fanau a le Atua, sa la olioli ai foi i se faiā tuusaʻo ma ia. Ae ina ua la teena le pulega a Ieova, ona aveesea ai lea o na mea uma mai ia i laua, ma ua oo mai ai le agasala ma le oti i tagata.—Roma 5:12.

⁹ Sa pei lava ua lafoaia e o tatou uluai mātua se tamaoaiga tele, ma magoto ifo ai i se lua telē o aitalafu. Na tuufaasolo mai e Atamu ma Eva lena aitalafu i a la fanau. Talu ai tatou te lei fananau mai i se tulaga lelei atoatoa ma le lē agasala, ua agasala uma ai i tatou taitoatasi ma tatou feoti. Pe a tatou mamaʻi, pe tatou te faia foi se faamatalaga faatiga lea tatou te moomoo e māumau pe ana faapea e lei tupu, o lona uiga la, o loo tatou aafia i āuga o la tatou aitalafu tuufaasolo—le lē lelei atoatoa faaletagata. (Roma 7:21-25) E na o le pau lava lo tatou faamoemoe, o le toe maua mai lea o le mea na leiloa ia Atamu. Peitai ane, e lē mafai ona tatou mauaina se olaga lelei atoatoa faaletagata e avea o se taui o ni a tatou galuega. Talu ai o tagata lē lelei atoatoa uma lava e agasala, ua tauia ai i tatou uma lava i le oti, ae e lē o le ola.—Roma 6:23.

10. O le ā le totogi sa manaomia ina ia toe maua mai ai le mea na leiloa ia Atamu?

¹⁰ Peitai, pe iai se mea e mafai ona ofoina atu e fesuiai ma le ola lea na leiloa ia Atamu? O le tulaga faamasinotonu a le Atua  e manaomia ai le faapaleniina, “e sui ai le ola i le ola.” (Teuteronome 19:21) Sa tatau ai la ona ofoina atu se ola e totogi ai le ola lea na leiloa. E lē lava le tau ina ofo atu o so o se ola. Ua faapea mai le Salamo 49:7, 8 e faatatau i tagata lē lelei atoatoa: “E le mafaia lava e so latou ona faatau i lona uso, pe avatu i le Atua se togiola mo ia, (auā e matuā faigata le togiola o [o] latou agaga, e le mafaia lava ia e faavavau).” Po o lona uiga ea la, ua lē toe iai se faamoemoe i lena tulaga? E mautinoa lava e leai.

11. (a) O le ā ua faauiga i ai le upu “togiola” i le faa-Eperu? (e) E na o ai lava na mafai ona togiolaina tagata, ma aisea?

¹¹ I le gagana Eperu, o le upu “togiola” o lona uiga o se aofaiga o se tupe ua totogia ina ia faasao mai ai le ola o sē ua avefaapagotaina ma e uiga foi i le tutusapau. E na o se tagata e iai sona ola lelei atoatoa faaletagata e mafai ona ia ofoina atu le mea e tutusapau ma le mea na leiloa ia Atamu. Ina ua mavae atu Atamu, sa na o Iesu Keriso lava le tagata lelei atoatoa na fanau mai i le lalolagi. O le pogai lena ua taʻua ai Iesu i le Tusi Paia, o “le Atamu mulimuli” ma e faamautinoa mai ia i tatou e faapea, o Keriso “na foaifuaina o ia e ia e fai ma togiola [“e fetaui lelei,” NW] mo tagata uma lava.” (1 Korinito 15:45; 1 Timoteo 2:5, 6) Sa tuufaasolo mai e Atamu le oti i lana fanau, ae o Iesu na ia aumaia le tofi o le ola e faavavau. Ua faamatala mai i le 1 Korinito 15:22: “Auā faapei ona oti uma ia Atamu, e faapea foi ona faaolaina uma ia Keriso.” Ua talafeagai ai la ona faasuafaina Iesu o le “Tamā o le faavavau.”—Isaia 9:6, 7.

LE AUALA NA TOTOGI AI LE TOGIOLA

12. O anafea na avea ai Iesu ma Mesia, ma o le ā le ituaiga o soifuaga na ia sailia mulimuli ane?

¹² I le tau e afu ai mea i le 29 T.A., na maliu atu ai Iesu i lona tauaiga o Ioane ina ia papatisoina o ia, ma ia ofoina atu ai o ia lava e tauaveina le finagalo o le Atua. O le taimi lena na faauuina ai e Ieova, Iesu i le agaga paia. Sa avea ai la Iesu ma Mesia, po o le Keriso, o lē ua faauuina e le Atua. (Mataio 3:16, 17) Ona sagai atu loa lea o Iesu i lana faiva mo le umi e tolu ma le ʻafa tausaga. Sa faataamilo o ia i lona nuu na fanau ai, sa ia talaʻi atu le Malo o le Atua ma na ia aoaoina foi ona soo faamaoni. Peitai ane, e pei ona valoia, sa lei umi ae saputu ane loa teteega ia te ia.—Salamo 118:22; Galuega 4:8-11.

13. O ā mea na tutupu na oo atu ai i le maliu o Iesu, o lē na tausisi i le faamaoni?

 ¹³ Sa faaalialia ma le lē fefe e Iesu le pepelo o taʻitaʻi lotu, ona latou saili ai lea e fasiotia o ia. Na iu ina latou fafauina se togafiti matagā lea e aofia ai se faalataina, le puʻeina faapagota ma le lē tonu, se faamasinoga e lē faaletulafono, ma se moliaga lē saʻo o le tetee i le pule. Sa tapō atu ia Iesu, sa tuufeanu i ai, sa taufaifai i ai, ma sasaina i se sasa na fafau ina ia saeina ai aano o lona tino. Ona faasalaina ai lea o ia i le oti e le kovana Roma o Ponotio Pilato, i le faatautauina i le laau faaoosala. Sa tutuʻiina o ia i fao i se pou laau ma tautau faasasaʻo ai i inā. Na matuā tiga matuitui taimi uma e mānava ai, ma i ni nai itula ae maliu loa o ia. I lena taimi atoa o tiga matuitui, sa tausisi ai pea Iesu i le faamaoni atoatoa atu i le Atua.

14. Aisea na faataga ai e le Atua lona Alo ina ia puapuagatia ma maliu?

¹⁴ O lea, ia Nisani 14, 33 T.A., na foaiina atu ai e Iesu lona soifua e fai ma “togiola mo tagata e toatele.” (Mareko 10:45; 1 Timoteo 2:5, 6) Sa mafai ona silafia e Ieova mai le lagi le puapuaga ma le maliu o lona Alo pele. Aisea na faataga ai e le Atua lena mea matagā ina ia tupu? Sa ia faatagaina lea mea ona o lona alofa i tagata. Na fetalai Iesu: “Ua faapea lava ona alofa mai o le Atua i le lalolagi, ua ia au mai ai lona Atalii e toatasi, ina ia le fano se tasi e faatuatua ia te ia, a ia maua e ia le ola faavavau.” (Ioane 3:16) O le maliu o Iesu ua tatou aʻoaʻoina ai foi, o Ieova o le Atua o le faamasinoga tonu atoatoa. (Teuteronome 32:4) Atonu e tau mānatu nisi pe aisea na lē lafoaia ai e le Atua ana mataupu silisili o le faamasino tonu lea e manaomia ai ona suia le ola i le ola ma faagalo ai le totogia o le amioga agasala a Atamu. O le mafuaaga, talu ai e tausisi pea Ieova i ana tulafono ma taofimau i ai, e tusa lava po o le ā le telē o le a faaaluina ai.

15. Talu ai e ono lē tonu pe afai o le a lē toe iai e faavavau Iesu, o le ā na faia e Ieova?

¹⁵ Na manaomia foi e le faamasinoga tonu a Ieova, le mauaina o se iuga fiafia mai le maliu o Iesu. Ae maise ai, po o se faamasino tonu ea le tuu ai pea o Iesu o lē na faamaoni, ina ia maliu ai pea e faavavau? E mautinoa lava e leai! Na valoia mai i Tusitusiga Eperu e faapea, o le a lē faavavau ona iai i le tuugamau lē e faamaoni a le Atua. (Salamo 16:10; Galuega 13:35)  Sa tofa o ia i le oti i le tusa o aso e tolu, ona toe faatūina mai lea o ia e Ieova le Atua, i le ola ua avea o se peresona agaga malosi.—1 Peteru 3:18.

16. O le ā na faia e Iesu ina ua toe foi atu i le lagi?

¹⁶ I lona maliu, na foaiina atu ai e Iesu lona soifua faaletagata i se tulaga e lē toe faaluaina lava. Ina ua faatūina aʻe e soifua i le lagi, na avea ai o ia ma agaga, o lē foaiina mai le ola. E lē gata i lea, ina ua afio atu Iesu i le nofoaga e sili ona paia i le vateatea, sa la toe faatasi ai ma lona Tamā pele, ma tauaaoina aloaia atu ai ia te Ia le tāua o lona soifuaga faaletagata lelei atoatoa. (Eperu 9:23-28) Sa mafai ai loa ona aogā le tāua o lena soifua tautele mo tagata usiusitai. O le ā le uiga o lena mea ia te oe?

LE TOGIOLA A KERISO MA OE

17. E mafai faapefea ona tatou maua le faamagaloga e faavae mai i le taulaga togiola a Keriso?

¹⁷ Seʻi manatunatu i itu e tolu ua aogā ai le taulaga togiola a Keriso ia te oe e oo lava foi i le taimi lenei. Muamua, ua faamagaloina ai agasala. O le faatuatua i le toto maligi o Iesu, ua tatou maua ai “le saʻolotoga ona o le togiola” ioe, “le faamagaloina o a tatou agasala.” (Efeso 1:7, NW) E tusa lava la pe ua tatou faia se solitulafono matuia, ae e mafai ona tatou ole atu i le Atua mo le faamagaloga e ala i le suafa o Iesu. Pe afai tatou te salamō moni, ona faaaogā lea e Ieova ia i tatou le aogā o le taulaga togiola a lona Alo. E faamagaloina i tatou e le Atua, i le foaiina mai o le faamanuiaga o se loto fuatia ifo lelei, nai lo le aumaia o le faasalaga o le oti lea ua tatou maua ona o le agasala.—Galuega 3:19; 1 Peteru 3:21.

18. Ua faapefea ona aumai e le taulaga a Iesu se faamoemoe mo i tatou?

¹⁸ Lona lua, o le taulaga togiola a Keriso ua faavae aʻe ai lo tatou faamoemoe mo le lumanai. I le faaaliga na vaaia e le aposetolo o Ioane, na ia iloa atu ai “le motu o tagata e toatele . . . e le ma faitaulia e se tasi” o loo faasaoina atu i le iuga malaia o loo fotuai mai o lenei faiga o mea. Aisea o le a faasaoina ai i latou, ae o loo faaumatia uma e le Atua isi tagata e toatele? Na taʻu atu e se agelu ia Ioane e faapea, o le motu o tagata e toatele ua latou “ta foi o latou ofu, ma ua faasinasinaina o latou ofu i  le toto o le Tamai mamoe,” o Iesu Keriso. (Faaaliga 7:9, 14) Pe afai lava tatou te faaalia le faatuatua i le toto maligi o Iesu Keriso ma ola e ogatusa ma mea o loo manaomia mai e le Atua, o le a mamā ai i tatou i le silafaga a le Atua, ma o le a tatou maua ai le faamoemoe o le ola e faavavau.

19. Ua faamaonia mai faapefea e le taulaga a Keriso, e alolofa mai o ia ma lona Tamā ia te oe?

¹⁹ Lona tolu, o le taulaga togiola o se matuā faamaoniga o le alofa o Ieova. O le maliu o Keriso na matuā faatino mai ai gaoioiga e lua e sili ona tāua o le alofa, i talafaasolopito o le aoao o mea: (1) le alofa o le Atua i le foaiina mai o lona Alo e maliu mo i tatou; (2) le alofa o Iesu i le finagalo malie e ofoina mai o ia e fai ma togiola. (Ioane 15:13; Roma 5:8) Pe afai tatou te faaalia moni lava le faatuatua, o le a aogā ia i tatou uma taitoatasi lenei alofa. Na faapea mai le aposetolo o Paulo: “[O] le Alo o le Atua . . . na alofa mai ia te au, ma foaiina mai o ia e ia mo aʻu.”—Kalatia 2:20; Eperu 2:9; 1 Ioane 4:9, 10.

20. Aisea e ao ai ona tatou faaalia le faatuatua i le taulaga togiola a Iesu?

²⁰ O le mea lea, seʻi o tatou faaalia le loto faafetai i le alofa na faaali mai e le Atua ma Keriso, e ala i lo tatou faaalia o le faatuatua i le taulaga togiola a Iesu. O le faia faapea e taʻitaʻiina atu ai i le ola e faavavau. (Ioane 3:36) Peitai, o lo tatou faasaoina e lē o le pogai lena e silisili ona tāua na māfua ai ona soifua ma maliu Iesu i le lalolagi. Ioe, sa sili ona mamafa i lona finagalo, se finauga lea e tāua atu, o se finauga i le aoao o mea. E pei ona o le a tatou iloa i le mataupu o sosoo mai, o lena finauga e aafia tele ai i tatou uma auā e faaalia ai le pogai ua faataga ai e le Atua le amioleaga ma puapuaga ina ia iai pea mo se taimi umi i lenei lalolagi.

SEʻI TOFOTOFO LOU ILOA

Aisea sa tatau ai ona maliu Iesu mo le faasaoina o tagata?

Na faapefea ona totogi le togiola?

O ā itu ua aogā ai le togiola ia te oe?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

 [Ata atoa i le itulau 67]