Lapo‘a Tele—Aiseā ua Oo ai i Lea Tulaga?

“I le taimi nei, o loo aafia i tatou i se mala e ono matuā aafia ai lava le soifua lelei o a tatou fanau. A lē faia nei i ai se fuafuaga e puipuia ai mai lenei faafitauli, o le a matuā faateleina le aofa‘i o i latou e maua ai.”—William J. Klish, o se polofesa i le soifua mālōlōina o tamaiti.

O LE masani a nisi tagata e lē o so latou faafitauli le lapo‘a, e latou te vaai sesē i tagata e mamafa tele ma ova le lapopo‘a, ma manatu i ai o ni ē e leai se pulea o le ‘ai, pe e lē manana‘o fo‘i e fai se taumafaiga. Ae po o le tulaga moni lenā o loo iai? Pe e moni e ala ona lapopo‘a tele nei tagata ona e paiē ma e lē fia faagaoioia o latou tino? Ae, pe ona o le tulaga moni lava, ona o loo iai nisi māfuaaga e leai se mea e mafai i ai e le to‘atele?

O Tupuaga? Le Si‘omaga? Po o Mea Uma e Lua?

Ua ta‘ua i se tusi e faapea: “Ua loa ona finauina le māfuaaga o le lapo‘a tele, po o se mea e tuufaasolo i le aiga pe ona o le si‘omaga.” (Food Fight) O le ā le uiga o lea manatu? Ua manatu nisi o se tulaga masani i le tino o nisi tagata ona faaputu le ga‘o auā le lumana‘i. Ua fai mai atili lea tusi: “Ua leva ona su‘esu‘eina le māfuaaga ua lapopo‘a tele ai tagata. . . Ua tele sa‘ili‘iliga ua faia i le auala e tuufaasolo ai mea i tagata ma le lapopo‘a tele. Ua faaaogā faiga faaonapōnei e malamalama ai i mea i le tino ua māfua ai le faateleina o le puputa o isi tagata ma oo ai ina ma‘i suka. E tusa ma le manatu o saienitisi, e māfua ona eseese mamafa o tagata, i le va o le 25 i le 40 pasene, ona o mea e tuufaasolo i le tino.” Ua fai mai atili lea tusi: “Talu ai ua tuua‘ia le lē pulea o le tagata ma māfuaaga o lona lapo‘a, ua ta‘u mai ai i nei fuainumera le vaega ua māfua mai i mea e tuufaasolo i le tino. Ae o le 60 pasene pe sili atu, e māfua mai lava i le si‘omaga.” O lona uiga la o le auala o loo soifua ai le tagata, o se vala autū lea ua lapo‘a tele ai. Po o tele lau taumafa, ae e tau leai sau gaoioi? Pe e te taumafa i taumafa lololo ma ga‘oa i aso ta‘itasi? Po o fai sau faamalositino talafeagai i aso ta‘itasi?

Ua faamatala mai e se falema‘i faapitoa (Mayo Clinic) le māfuaaga o le lapo‘a tele i se auala faigofie e faapea: “Atonu e iai se vaega o le tulaga ua e ola mai ai e māfua ai lou lapo‘a tele, ae o lou mamafa o loo iai, e faalagolago lava i lau taumafa ma lau gaoioi. A umi se taimi o fai pea le ova o le taumafa, pe leai se gaoioi, po o na mea uma e lua, o le a oo ina lapo‘a tele le tino.” (Upu faasisipa e a matou.) Ua ta‘ua atili e faapea: “E lē faapea o le a e lapo‘a ona o se mea na e ola mai ma oe. . . . Po o le ā lava lou tulaga i lea itu, e faalagolago lou mamafa i lau taumafa ma lau gaoioi.”

Talu ai taumafaiga a tagata ia faapa‘ū o latou pauna, ua faitau miliona tālā ua maua e pisinisi faapa‘ū pauna. Ae o le ā se  manatu o tagata popoto e tusa ai o ia polokalame faapa‘ū pauna? Ua ta‘ua i se tusi: “E faigatā tele ona togafiti le lapo‘a tele, ma o le tele o tagata e pa‘u o latou pauna e toe lapopo‘a fo‘i. E na o le 25 pasene o tagata, [tusa e tasi mai le fa] e pa‘ū pauna ma tumau ai, ma e tele taimi o taumafai ona faato‘ā taulau lea.”—Food Fight.

Lamatiaga o le Lapo‘a Tele

E tele ni ma‘i e oo i ai ona o le lapo‘a tele. O se foma‘i o neula mai le Falema‘i o le Iunivesite o Kalifonia i Saute, o Dr. Scott Loren-Selco, ua ia lapata‘i mai e mafai e talavou ona maua i le ma‘i suka Ituaiga 2, pe a lapopo‘a. (Taga‘i i le Ala Mai! o Oketopa-Tesema, 2003.) Na faapea mai o ia: “O lea ua oo nei i ai, ma o se tulaga e matuā popole ai lava. Ou te fai [i tagata lapopo‘a] ou te fia ave i latou i le vaega o loo taofia ai tagata ma‘i suka se‘i taga‘i i le tulaga e ono oo iā i latou i le lumana‘i: o tagata tauaso, o tagata e mumutu aao, o le mau tagata ua lē atoatoa le malosi ona o le [ma‘i suka] Ituaiga 2, ma o i latou uma lava, ua ova tele le lapopo‘a.” O le ā se māfuaaga o lea tulaga? Ua tali mai Loren-Selco: “Ua latou aai i mea‘ai mai fale‘aiga ona o loo lava la latou faasoa. E leai se isi e fai i ai e leaga le soona ‘ai, ma e lē taitai fo‘i ona fai i ai kamupani o loo faatau atu taumafa ua uma ona saunia. O le tele fo‘i o foma‘i e lē fai i ai auā e le‘i lava so latou tomai e tusa ai o taumafa tatau.”

Ua fai mai se foma‘i e lauiloa lona tomai i lea tulaga, o Dr. Edward Taub: “O le talitonuga lea ua iai nei, e lē o se mea leaga le lapo‘a tele. Ae o se gaoioiga poto lea ua faia e faiga pisinisi, talu ai o taumafa faapea, e matuā tele tupe e maua mai ai.”

Ua ta‘ua e tagata popoto e faapea, e fai si feoloolo o le soifua lelei o i latou e lapopo‘a i suilapalapa na i lo i latou e lapopo‘a manava (aemaise lava pe afai e silia ma le 35 i le 40 inisi [90 i le 100 senitimita] le fua faataamilo o le manava). Aiseā? E tusa ma le faamatalaga a se tusi, talu ai “ua faateleina le ono maua ai o oe i le toto maualuga, ma‘i fatu, ma‘i suka, pē o le tino, ma nisi kanesa, ona o le ga‘o o loo i lou manava. Afai e lapopo‘a ou suilapalapa, ma ogāvae ma lou nofoaga (se‘i tulou), e fai si feoloolo o le lamatia o lou soifua mālōlōina.”—Mayo Clinic on Healthy Weight.

Pe e iai la se fesoasoani mo lea faafitauli, o loo aafia ai le faitau miliona o tagata matutua ma tamaiti i le lalolagi aoao, o ē e lapopo‘a ma ua lamatia lo latou soifua mālōlōina? Pe e iai se mea e mafai ona fai i ai?

 [Pusa/Siata i le itulau 19]

O le ā e ta‘u mai e lou BMI?

O le BMI, o le fua lea o lou maualuga e faatatau i lou mamafa ona iloa ai lea po ua ova lou mamafa po ua e lapo‘a tele. E tusa ai ma le falema‘i faapitoa i fatu (Mayo Clinic), o le BMI e lelei, e ta‘u mai ai o loo soifua mālōlōina se tasi, o le 18.5 i le 24.9. Afai o lou BMI e i le va o le 25 ma le 29.9, o lona uiga la ua ova lou mamafa. Afai e sili atu lou BMI ma le 30, ua e lapo‘a tele. O le ā lou BMI e tusa ai ma le faasologa o loo i nei? Atonu e mana‘omia ona vaai se foma‘i mo ni fautuaga ma ia iloa moni ai lou tulaga.

Ina ia e iloa lou BMI, faatele ou pauna i le 705, vaevae le tali i le fua o lou umi i inisi, ona toe vaevae lea i lou umi i inisi. O se faata‘ita‘iga, afai o ou pauna e 200, a o lou umi e ono futu, o lou BMI la e 27 (200×705÷72÷72=27).

[Siata]

Lelei Mamafa Tele Lapo‘a Tele

BMI 18.5-24.9 25-29.9 30 pe sili atu

Maualuga Pauna

4’10” 118 pe itiiti ifo 119-142 143 pe sili atu

4’11” 123 pe itiiti ifo 124-147 148 pe sili atu

5’0” 127 pe itiiti ifo 128-152 153 pe sili atu

5’1” 131 pe itiiti ifo 132-157 158 pe sili atu

5’2” 135 pe itiiti ifo 136-163 164 pe sili atu

5’3” 140 pe itiiti ifo 141-168 169 pe sili atu

5’4” 144 pe itiiti ifo 145-173 174 pe sili atu

5’5” 149 pe itiiti ifo 150-179 180 pe sili atu

5’6” 154 pe itiiti ifo 155-185 186 pe sili atu

5’7” 158 pe itiiti ifo 159-190 191 pe sili atu

5’8” 163 pe itiiti ifo 164-196 197 pe sili atu

5’9” 168 pe itiiti ifo 169-202 203 pe sili atu

5’10” 173 pe itiiti ifo 174-208 209 pe sili atu

5’11” 178 pe itiiti ifo 179-214 215 pe sili atu

6’0” 183 pe itiiti ifo 184-220 221 pe sili atu

6’1” 188 pe itiiti ifo 189-226 227 pe sili atu

6’2” 193 pe itiiti ifo 194-232 233 pe sili atu

6’3” 199 pe itiiti ifo 200-239 240 pe sili atu

[Ē Ana le Ata]

Se fua e faatulaga mai le Mayo Clinic on Healthy Weight

[Pusa i le itulau 19]

Aogā o le Faapa‘ū o Pauna

O Sale (e lē o lona igoa moni lenā), e ono futu lima inisi lona maualuga. O lona mamafa lea sa iai muamua, e 370 pauna [168 kilokalama], ma o lana tala lenei e pei ona faamatalaina i lalo:

Fai mai Sale: “O le tele ia o tulaga faalētonu o lo‘u soifua mālōlōina na iai ma na faasolosolo ina leaga tele. Sa lē mafai ona ou alu i faasitepu. E le‘i iai fo‘i so‘u malosi e fai ai a‘u galuega. O la‘u galuega, e tele i le saofa‘i e fai ni a‘u sa‘ili‘iliga ma le vaavaaia o isi. Na ou iloa e ao ona faapa‘ū o‘u pauna, aemaise lava ina ua ou alu e vaai le foma‘i. Na fai mai o ia e iai se taimi e pē ai se vaega o lo‘u tino. Ua ou vaai i tagata ua oo i lea tulaga, ma na ou iloaina e ao ona fai sa‘u gaoioiga. Na faatonu mai e le foma‘i se polokalame e fai ai faamalositino, ma na tipi ma la‘u mea‘ai. Ua sili atu ma le tausaga talu mai lenā taimi, ma ua pa‘ū o‘u pauna i le 300 [136 kilokalama], ae e ao ona faapa‘ū atili nisi pauna. O aogā ua ou oo i ai, ua ou mautinoa ai le lelei tele o la‘u taumafaiga. Ua mafai nei ona ou alu i faasitepu, ma ua faaopoopo lo‘u malosi.”

[Pusa/Ata i le itulau 20]

E lē o lava lau gaoioi pe afai

▪ E alu le aso o e saofa‘i, po o le matamata i le TV, po o le saofa‘i i le ofisa po o le taavale, ma e lē o tele sau gaoioi

▪ E seāseā sili atu ma le 100 iata [100 mita] le mamao o sau savaliga

▪ E lē tele sau gaoioi i lau galuega

▪ E aunoa ma se faamalositino e faia i le vaiaso, mo le 20 i le 30 minute

[Ē Ana le Ata]

Faavae i le Mayo Clinic on Healthy Weight