Potrivit unui dicţionar, „ştiinţa” este „studiul sistematic al naturii şi al comportamentului universului material, având la bază observaţia, experimentul şi calculul”. Acest studiu presupune eforturi asidue, care deseori nu duc la niciun rezultat. Oamenii de ştiinţă fac cercetări şi experimente ce pot dura săptămâni, luni sau chiar ani. Deşi, uneori, nu găsesc soluţii, descoperirile lor aduc, în general, foloase mari omenirii. Să analizăm câteva exemple.

O companie europeană a fabricat un filtru de apă prevăzut cu membrane performante. Acest filtru, realizat dintr-un plastic rezistent, purifică apa contaminată, eliminând astfel riscul îmbolnăvirii. Asemenea dispozitive au fost folosite după unele dezastre naturale, cum ar fi cutremurul care a lovit Haiti în 2010.

La o distanţă considerabilă de pământ există reţele de sateliţi artificiali, care formează Sistemul de Poziţionare Globală (GPS). Chiar dacă la început a fost folosit în scopuri militare, în prezent GPS-ul este utilizat de conducătorii auto, de piloţi, de marinari şi chiar de vânători şi de turişti. Datorită acestei invenţii a oamenilor de ştiinţă, putem ajunge mai uşor la destinaţie.

Folosiţi telefonul mobil, computerul sau internetul? Vi s-a îmbunătăţit sănătatea sau chiar v-aţi vindecat de o anumită boală datorită descoperirilor făcute de medicina modernă? Călătoriţi cu avionul? Dacă da, înseamnă că beneficiaţi de unele realizări ale ştiinţei moderne. Prin urmare, ştiinţa v-a influenţat viaţa în bine.

Pentru a-şi lărgi orizontul cunoaşterii, oamenii de ştiinţă fac cercetări amănunţite în lumea înconjurătoare. În încercarea de a descifra originea universului, specialiştii în fizică nucleară studiază activitatea din interiorul atomului, în timp ce astrofizicienii analizează evenimente ce au avut loc, probabil, cu miliarde de ani în urmă. Unii oameni de ştiinţă consideră că, dacă Dumnezeul Bibliei există cu adevărat, ar trebui să-l găsească în timp ce explorează universul microscopic şi macroscopic.

Unii filozofi şi cercetători renumiţi merg chiar mai departe. Ei caută ceea ce autorul de lucrări ştiinţifice Amir Aczel a numit „o dovadă ştiinţifică împotriva existenţei lui Dumnezeu”. De exemplu, un fizician de renume mondial a afirmat că „absenţa dovezilor în favoarea existenţei unui Dumnezeu care joacă un rol important în univers este un indiciu incontestabil că un astfel de dumnezeu nu există”. Alţii numesc acţiunile Dumnezeului Bibliei „magie” sau „escrocherii mistice”. *

 Se pune însă următoarea întrebare: A descoperit ştiinţa suficient de multe lucruri despre mediul înconjurător, ca să ajungă la concluzii atât de categorice? Răspunsul este nu. Chiar dacă ştiinţa a făcut progrese importante, mulţi oameni de ştiinţă recunosc că există încă multe lucruri necunoscute şi, probabil, imposibil de cunoscut. Fizicianul Steven Weinberg, laureat al premiului Nobel, a spus despre natură: „Niciodată nu o vom înţelege pe deplin”. Profesorul Martin Rees, astronomul regal al Marii Britanii, a scris: „Există lucruri pe care oamenii nu le vor înţelege, probabil, niciodată”. Cert este că o mare parte din natură, de la celula microscopică, la vastul univers, depăşeşte deocamdată sfera de înţelegere a ştiinţei moderne. Iată câteva exemple:

• Biologii nu înţeleg pe deplin procesele care au loc în interiorul celulelor vii. Ştiinţa nu explică deocamdată în mod deplin cum consumă celulele energie, cum sintetizează ele proteine şi cum se divid.

• În fiecare clipă simţim efectele forţei gravitaţionale. Totuşi, această forţă este o enigmă pentru fizicieni. Ei nu înţeleg pe deplin modul în care gravitaţia ne face să revenim pe pământ după ce sărim sau modul în care luna îşi păstrează orbita în jurul pământului.

• Cosmologii estimează că aproximativ 95% din univers este invizibil şi imposibil de detectat cu instrumente ştiinţifice. Ei au împărţit această entitate în două categorii: materie întunecată şi energie întunecată. Natura acestora rămâne în continuare o enigmă.

Există şi alte lucruri pe care cercetătorii nu le cunosc. Un renumit autor de lucrări ştiinţifice a făcut următoarea remarcă: „Numărul lucrurilor pe care nu le cunoaştem depăşeşte cu mult numărul celor pe care le cunoaştem. Ştiinţa ar trebui să ne umple de veneraţie şi să ne stimuleze dorinţa de cunoaştere, nu să ne facă dogmatici”.

Consideraţi că ştiinţa va înlocui Biblia şi credinţa în Dumnezeu? Dacă da, gândiţi-vă la următorul aspect: folosindu-se de cele mai avansate instrumente de cercetare de care dispun, oamenii de ştiinţă au reuşit să înţeleagă doar într-o mică măsură lumea înconjurătoare. Prin urmare, ar fi logic să negăm existenţa unor lucruri pe care ştiinţa nu este capabilă să le explice? În acest sens, în încheierea unui articol amplu despre istoria şi progresul astronomiei, apărut în Encyclopedia Britannica, se spune: „După aproximativ 4 000 de ani de cercetări în astronomie, universul este la fel de puţin înţeles cum a fost, probabil, pe timpul babilonienilor”.

Martorii lui Iehova respectă dreptul fiecărei persoane de a adopta o anumită poziţie cu privire la acest subiect. Noi ne străduim să respectăm îndrumarea Bibliei, care spune: „Rezonabilitatea voastră să fie cunoscută de toţi oamenii!” (Filipeni 4:5). Pornind de la ideea transmisă de acest verset, vă invităm să analizaţi modul în care Biblia şi ştiinţa se armonizează şi se completează.