Curtea Europeană susţine dreptul la obiecţia de conştiinţă
MARTORII LUI IEHOVA din întreaga lume sunt cunoscuţi pentru poziţia lor de neutralitate în ce priveşte politica şi războaiele. Ei cred cu tărie că trebuie ‘să făurească brăzdare din săbiile lor’ şi ‘să nu mai înveţe războiul’ (Isaia 2:4). Ei nu li se opun celor care aleg să servească în armată. Dar ce se întâmplă când conştiinţa unui Martor nu-i permite să efectueze serviciul militar, iar el locuieşte într-o ţară în care acest serviciu este obligatoriu? În această situaţie s-a aflat un tânăr pe nume Vahan Bayatyan.
Cum s-a ajuns la Curtea Europeană
Vahan s-a născut în Armenia, în aprilie 1983. În 1996, el şi alţi membri ai familiei sale au început să studieze Biblia cu Martorii lui Iehova, iar la vârsta de 16 ani el s-a botezat. Studiind Biblia, Vahan a cultivat un respect profund faţă de învăţăturile lui Isus Cristos, inclusiv faţă de porunca pe care le-a dat-o Isus continuatorilor săi de a nu pune mâna pe armă (Matei 26:52). De aceea, la puţin timp după botezul său, Vahan a fost pus în faţa unei decizii de maximă importanţă.
Legea armeană îi obligă pe toţi băieţii care împlinesc 18 ani să efectueze serviciul militar. Dacă refuză, ei pot primi o pedeapsă de până la 3 ani de închisoare. Vahan dorea să efectueze un serviciu util pentru comunitate, însă nu voia să-şi încalce conştiinţa instruită biblic. Aşadar, ce a făcut el?
În 2001, de-ndată ce a fost considerat apt pentru serviciul militar, Vahan a început să le scrie autorităţilor din Armenia. În scrisorile sale, el a declarat că acest serviciu contravine conştiinţei şi convingerilor sale religioase. Totodată, el a menţionat că era dispus să efectueze un serviciu civil alternativ.
Mai bine de un an, Vahan a continuat să facă apel la autorităţi pentru a i se recunoaşte dreptul de a refuza serviciul militar din motive de conştiinţă. Cu toate acestea, în septembrie 2002, Vahan a fost arestat, iar
apoi acuzat că nu s-a supus ordinului de încorporare. A fost condamnat la 18 luni de închisoare. Totuşi, procurorul nu a fost mulţumit cu această pedeapsă. După numai o lună de la pronunţarea sentinţei, procurorul a înaintat o moţiune curţii de apel prin care cerea o sentinţă mai aspră. El susţinea că obiecţia lui Vahan cu privire la efectuarea serviciului militar, bazată pe motive religioase, era „nefondată şi periculoasă“. Curtea de apel a admis petiţia procurorului şi a mărit sentinţa lui Vahan la 30 de luni de închisoare.Vahan a contestat decizia la cea mai înaltă instanţă din Armenia. În ianuarie 2003, Curtea de Casaţie a susţinut verdictul curţii de apel. Vahan a fost transferat imediat la o altă închisoare pentru a-şi ispăşi pedeapsa alături de criminali, traficanţi de droguri şi violatori.
Ce s-a întâmplat la Curtea Europeană
Din 2001, Armenia este membră a Consiliului Europei, astfel că cetăţenii ei au dreptul de a se adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) după ce au apelat la toate instanţele din ţara lor. Vahan a ales să facă apel la CEDO. El a susţinut că, prin condamnarea sa pentru refuzul de a efectua serviciul militar, s-a încălcat articolul 9 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. El a cerut ca dreptul său de a refuza serviciul militar ca obiector de conştiinţă să fie protejat în baza acestui articol. O astfel de cerere nu mai fusese aprobată niciodată.
În 27 octombrie 2009, CEDO s-a pronunţat cu privire la acest caz. Pe baza hotărârilor judecătoreşti anterioare, instanţa a susţinut că articolul 9 al Convenţiei Europene, referitor la libertatea de conştiinţă, nu protejează drepturile obiectorilor de conştiinţă care refuză să efectueze serviciul militar.
La vremea aceea, Vahan fusese deja eliberat de mult timp din închisoare, era căsătorit şi avea un băieţel. Hotărârea l-a dezamăgit pe Vahan. El putea alege fie să renunţe, fie să facă apel la Marea Cameră a CEDO, ceea ce a şi făcut. Vahan s-a bucurat când Marea Cameră a decis să audieze cazul, deoarece aceasta acceptă numai cazurile excepţionale.
În cele din urmă, în data de 7 iulie 2011, în Strasbourg, Franţa, Marea Cameră a CEDO s-a pronunţat cu privire la acest caz. Curtea a stabilit, cu o majoritate covârşitoare de 16 voturi la 1, că Armenia a încălcat dreptul la libertate de conştiinţă al lui Vahan Bayatyan când l-a condamnat şi l-a închis pentru refuzul
de a efectua serviciul militar ca obiector de conştiinţă. Singurul care a votat împotrivă a fost judecătorul din Armenia.De ce este importantă această decizie? Deoarece a fost prima dată în istoria CEDO când s-a considerat că dreptul la obiecţia de conştiinţă privind serviciul militar este pe deplin protejat, întrucât intră sub incidenţa articolului 9 al Convenţiei Europene. Prin urmare, curtea consideră condamnarea la închisoare a unui obiector de conştiinţă o încălcare a drepturilor fundamentale într-o societate democratică.
Curtea a făcut următoarea observaţie în legătură cu poziţia Martorilor lui Iehova de obiectori de conştiinţă: „Curtea nu are motive să pună la îndoială faptul că refuzul reclamantului de a executa serviciul militar a fost motivat de convingerile sale religioase, pe care le-a respectat întru totul şi care sunt incompatibile cu obligaţia de a executa serviciul militar“.
Reacţia la decizie
În ultimele două decenii, în Armenia au fost condamnaţi peste 450 de obiectori de conştiinţă Martori ai lui Iehova. În timpul pregătirii acestui articol, 58 de tineri din Armenia erau închişi pentru refuzul de a efectua serviciul militar din motive religioase. Cinci dintre aceştia au fost închişi după luarea deciziei istorice în cauza Bayatyan contra Armeniei. a Într-unul din aceste cazuri, când un tânăr, care era obiector de conştiinţă, a înaintat o cerere prin care solicita încetarea urmăririi penale din cauza refuzului său de a satisface stagiul militar din motive de conştiinţă, procurorul a respins cererea. În răspunsul său, procurorul a scris: „Hotărârea Curţii Europene în cauza Bayatyan contra Armeniei, din data de 7 iulie 2011, nu se aplică şi în acest caz deoarece, în mod evident, în cele două cazuri nu există circumstanţe asemănătoare“.
Ce l-a determinat pe procuror să ia această decizie? Când Vahan Bayatyan a fost acuzat, nu exista posibilitatea de a face serviciul civil alternativ. Guvernul Armeniei afirmă că, după aceea, a fost adoptată o lege în acest sens şi că persoanele care se opun efectuării serviciului militar au acum alternativa serviciului civil. Totuşi, legea privitoare la serviciul alternativ se află sub controlul armatei. Din acest motiv, ea nu se aplică multor obiectori de conştiinţă care sunt chemaţi să facă armata.
Vahan Bayatyan este mulţumit de decizia istorică ce s-a luat în favoarea sa. Această decizie obligă Armenia să înceteze urmărirea penală şi condamnarea la închisoare a persoanelor ale căror convingeri religioase ferme nu le permit să efectueze serviciul militar.
Martorii lui Iehova nu doresc să instituie reforme în sistemul juridic al vreunei ţări. Totuşi, la fel ca tânărul Vahan Bayatyan, Martorii încearcă să-şi apere drepturile legale bazate pe unele legi deja existente în ţările în care trăiesc. De ce? Ca să poată trăi în pace şi să respecte fără restricţii toate poruncile lui Isus Cristos, Conducătorul lor.
a Doi dintre ei au fost condamnaţi în 7 iulie 2011, în aceeaşi zi în care a fost emisă hotărârea CEDO.