• ANUL NAŞTERII: 1963

• ŢARA: MAREA BRITANIE

• ÎNAINTE: AVEA O CARIERĂ DE SUCCES

DESPRE TRECUTUL MEU:

M-am născut în Croydon, un oraş din sudul Londrei. Eram nouă copii la părinţi, eu fiind a şasea. Părinţii mei erau din St. Vincent, o insulă din Caraibe. Mama mergea la biserica metodistă. Pe mine nu mă interesa religia, deşi aveam o mare sete de cunoaştere. Adesea, îmi petreceam vacanţele pe malul unui lac din oraş, citind multe cărţi pe care le împrumutam de la bibliotecă.

După câţiva ani de la terminarea şcolii, mi-am dat seama că îmi doream să-i ajut pe cei defavorizaţi. Am început să mă ocup de oamenii fără adăpost şi de cei cu dizabilităţi fizice şi cu tulburări de învăţare. Apoi am urmat un program universitar în domeniul ştiinţelor sănătăţii. După absolvire, în mod neaşteptat, am ocupat mai multe poziţii de prestigiu, iar stilul meu de viaţă a devenit din ce în ce mai luxos. În calitate de cercetător social şi de consultant pe probleme de management, tot ce-mi trebuia pentru munca mea era un laptop şi o conexiune la internet. Fiind liber-profesionistă, obişnuiam să merg cu avionul în străinătate, unde stăteam câteva săptămâni la rând. Mă cazam la hotelul meu preferat, mă bucuram de peisaje încântătoare şi mergeam la centre de relaxare şi la fitness pentru a mă menţine în formă. Mi se părea că asta înseamnă viaţa adevărată. Însă nu mi-am pierdut niciodată interesul pentru cei neajutoraţi.

CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIAŢA:

Ani de zile m-am întrebat: „De ce existăm?“ şi „Care este scopul vieţii?“. Dar n-am încercat niciodată să caut răspunsurile în Biblie. Într-o zi, în 1999, sora mea mai mică Margaret, care devenise Martoră a lui Iehova, a venit în vizită cu o prietenă Martoră. Prietena ei a arătat interes sincer faţă de mine. Am fost de acord să studiez Biblia cu prietena surorii mele, deşi nu-mi propusesem acest lucru. Însă am progresat foarte lent, deoarece cariera şi stilul meu de viaţă îmi răpeau mult timp.

În vara anului 2002, m-am mutat în sud-vestul Angliei. Aici, m-am înscris la un program postuniversitar în domeniul cercetării sociale, cu scopul de a-mi lua doctoratul. Am început  să merg mai des la sala Regatului, împreună cu băieţelul meu. Deşi aveam instruire superioară, studiul Bibliei m-a ajutat să înţeleg mult mai bine problemele vieţii, dar şi soluţia la ele. M-am convins de adevărul cuvintelor din Matei 6:24, unde se spune că nu putem sluji la doi stăpâni. Trebuie să alegem: fie Dumnezeu, fie bogăţia. Ştiam că trebuia să iau o decizie în legătură cu priorităţile mele în viaţă.

Cu un an înainte, participasem de mai multe ori la studiul de carte ţinut de Martorii lui Iehova, unde s-a analizat cartea Există un Creator care se interesează de voi?. a M-am convins că numai Creatorul nostru, Iehova, are soluţia la problemele omenirii. Însă la universitate învăţam că scopul vieţii nu are legătură cu credinţa într-un Creator. Am fost foarte furioasă. După două luni, am renunţat la studii şi am hotărât să dedic mai mult timp obiectivelor spirituale.

Pasajul biblic care m-a motivat să-mi schimb modul de viaţă a fost cel din Proverbele 3:5, 6: „Încrede-te în Iehova din toată inima ta şi nu te bizui pe priceperea ta. Ţine seama de el în toate căile tale, şi el îţi va netezi cărările“. Faptul de a învăţa despre Dumnezeul nostru iubitor mi-a adus mai multe satisfacţii decât orice bogăţie materială şi orice statut pe care l-aş fi putut obţine având un doctorat. Cu cât învăţam mai multe despre scopul lui Iehova privitor la pământ şi despre rolul lui Isus, care şi-a dat viaţa pentru noi, cu atât îmi doream mai mult să-mi dedic viaţa Creatorului nostru. M-am botezat în aprilie 2003. După aceea, am început să-mi simplific treptat viaţa.

FOLOASE:

Prietenia mea cu Iehova este nepreţuită. De când îl cunosc pe Dumnezeu, simt cu adevărat pace lăuntrică şi bucurie. De asemenea, compania celorlalţi închinători adevăraţi ai lui Iehova mă face foarte fericită.

Setea mea de cunoaştere este satisfăcută din plin de lucrurile pe care le învăţ din Biblie şi la întrunirile creştine. Îmi place să le împărtăşesc şi altora credinţa mea. Această activitate a devenit cariera mea, prin care pot cu adevărat să-i ajut pe oameni să aibă o viaţă mai bună în prezent, dar şi speranţa minunată de a trăi în lumea nouă. Din iunie 2008 sunt evanghelizatoare cu timp integral. Mă simt mai fericită şi mai mulţumită ca oricând. Am găsit un scop real în viaţă şi pentru acest lucru îi sunt foarte recunoscătoare lui Iehova.

• ANUL NAŞTERII: 1973

• ŢARA: AUSTRIA

• ÎNAINTE: ÎMPĂTIMIT AL JOCURILOR DE NOROC

DESPRE TRECUTUL MEU:

Am crescut în Braunau, un orăşel situat într-o zonă liniştită şi prosperă din Austria. Părinţii mei erau catolici şi m-au crescut în această religie.

O întâmplare din copilărie m-a marcat profund. Mi-amintesc că într-o zi din 1984, când aveam 11 ani, am jucat fotbal cu un bun prieten. În  după-amiaza aceleiaşi zile, el a murit într-un accident de maşină. Moartea prietenului meu m-a tulburat foarte mult. Ani la rând după aceea m-am tot întrebat ce se întâmplă cu noi când murim.

După ce am terminat şcoala, am început să lucrez ca electrician. Deşi am devenit un împătimit al jocurilor de noroc şi jucam pe sume mari, n-am avut probleme financiare. În plus, petreceam mult timp făcând sport şi începuse să-mi placă muzica heavy metal şi punk rock. Viaţa mea însemna discotecă după discotecă şi petrecere după petrecere. Aveam o viaţă imorală şi axată pe plăceri, însă mă simţeam gol pe dinăuntru.

CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIAŢA:

În 1995, un Martor al lui Iehova în vârstă a bătut la uşa mea şi mi-a oferit o carte care arăta ce spune Biblia despre starea morţilor. Moartea tragică a prietenului meu încă mă tulbura, aşa că am acceptat cartea. Am citit-o pe toată, nu numai capitolul despre moarte!

Citind-o, am primit răspuns la întrebările mele despre moarte. Dar am aflat şi alte lucruri. Întrucât fusesem crescut într-o familie de catolici, credinţa mea gravita în jurul lui Isus. Totuşi, studierea atentă a Bibliei m-a ajutat să cultiv o prietenie strânsă cu Tatăl lui Isus, Iehova Dumnezeu. Am fost fascinat să aflu că Iehova nu este un Dumnezeu ascuns şi distant şi că el se lasă găsit de cei care îl caută (Matei 7:7–11). Am învăţat că Iehova are sentimente. De asemenea, am învăţat că el se ţine întotdeauna de cuvânt. Acest lucru m-a determinat să studiez mai atent profeţiile Bibliei şi modul în care s-au împlinit ele. Cele aflate mi-au întărit credinţa în Dumnezeu.

În scurtă vreme am înţeles că, dintre toţi oamenii pe care îi cunoşteam, Martorii lui Iehova erau singurii care doreau cu adevărat să-i ajute pe alţii să înţeleagă Biblia. Îmi notam versetele menţionate în publicaţiile Martorilor şi le căutam în Biblia catolică. Cu cât studiam mai mult, cu atât eram mai convins că găsisem adevărul.

Studiind Biblia, am învăţat că Dumnezeu aştepta să trăiesc potrivit normelor sale. Din Efeseni 4:22–24 am înţeles că trebuia să renunţ la „vechea personalitate“, care era modelată de ‘purtarea mea de altădată’, şi că trebuia ‘să mă îmbrac cu noua personalitate care a fost creată după voinţa lui Dumnezeu’. De aceea, am abandonat stilul de viaţă imoral pe care îl aveam. Totodată, am înţeles că trebuia să renunţ la jocurile de noroc, întrucât acestea promovează materialismul şi lăcomia (1 Corinteni 6:9, 10). Ştiam că, pentru a putea face aceste schimbări, trebuia să nu mai stau în compania vechilor mei prieteni şi să caut alţi prieteni, care îmi împărtăşesc valorile.

Nu mi-a fost uşor să fac aceste schimbări. Însă am început să merg la întrunirile de la sala Regatului şi să-mi fac prieteni dintre Martorii lui Iehova. În plus, am continuat să studiez personal Biblia cu multă atenţie. Toate acestea m-au ajutat să-mi schimb preferinţele muzicale, obiectivele, dar şi aspectul şi felul în care mă îmbrăcam. În 1995, m-am botezat ca Martor al lui Iehova.

FOLOASE:

Acum am o concepţie echilibrată despre bani şi lucrurile materiale. Înainte,  eram iute la mânie, însă acum am devenit mai stăpân pe mine. De asemenea, nu mai sunt peste măsură de îngrijorat cu privire la viitor.

Sunt foarte bucuros că fac parte dintr-o comunitate internaţională de oameni care îi slujesc lui Iehova. Printre ei văd şi persoane care se confruntă cu probleme, dar care îi slujesc în continuare cu fidelitate lui Dumnezeu. Simt o mare fericire deoarece acum îmi folosesc tot timpul şi toată energia nu pentru a-mi satisface propriile dorinţe, ci pentru a-i sluji lui Iehova şi a le face bine altora.

• ANUL NAŞTERII: 1963

• ŢARA: ANGLIA

• ÎNAINTE: ERA DEZAMĂGIT DE VIAŢĂ

DESPRE TRECUTUL MEU:

M-am născut în Anglia, însă, când aveam în jur de şapte ani, familia mea s-a mutat în Australia. Ne-am stabilit în Gold Coast, un oraş turistic din statul Queensland. Deşi nu eram bogaţi, am avut mereu lucrurile necesare.

Cu toate că în copilărie nu mi-a lipsit nimic, nu m-am simţit niciodată cu adevărat fericit. Am ajuns să fiu dezamăgit de viaţă. Tata era un beţiv inveterat. N-am prea ţinut la el, în primul rând pentru că era alcoolic şi se purta urât cu mama. Abia mai târziu, când am aflat prin ce trecuse în perioada în care fusese soldat în Malaya, am reuşit să-i înţeleg mai bine comportamentul.

În liceu, am început să consum alcool în exces. La 16 ani, m-am lăsat de şcoală şi am intrat în marina militară. Am încercat unele droguri şi am ajuns dependent de tutun. De asemenea, am devenit tot mai dependent de alcool. Nu mă mai îmbătam doar în weekend, ci în fiecare zi.

Pe la 20 de ani, am început să pun la îndoială existenţa lui Dumnezeu. Mă gândeam: „Dacă Dumnezeu există, de ce îi lasă pe oameni să sufere şi să moară?“. Chiar am scris unele poezii în care dădeam vina pe Dumnezeu pentru răutatea din lume.

M-am retras din marină la 23 de ani. După aceea, am avut mai multe locuri de muncă şi chiar am călătorit un an prin străinătate. Însă nimic n-a putut alunga tristeţea profundă pe care o simţeam. Nu aveam niciun obiectiv şi nicio dorinţă de a realiza ceva în viaţă. Nimic nu mă atrăgea cu adevărat. Perspectiva de a-mi cumpăra o casă, de a avea un loc de muncă stabil şi de a fi promovat mi se părea lipsită de sens. Singura mea „consolare“ era să beau şi să ascult muzică.

Mi-amintesc exact momentul în care am simţit cel mai mult dorinţa de a avea un scop în viaţă. Eram în Polonia şi vizitam cunoscutul lagăr de concentrare de la Auschwitz. Citisem despre atrocităţile care au avut loc acolo. Dar când am mers şi am văzut cu ochii mei  cât de mare a fost lagărul, inima mi-a fost profund mişcată. Nu reuşeam să înţeleg cum au putut oamenii să fie atât de cruzi cu alţi oameni. Mi-amintesc că mergeam cu ochii înlăcrimaţi prin lagăr şi mă întrebam: „De ce?“.

CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIAŢA:

În 1993, după ce m-am întors din străinătate, am început să citesc Biblia în căutarea unor răspunsuri. La scurt timp după aceea, două Martore ale lui Iehova au bătut la uşa mea şi m-au invitat la un congres care urma să se ţină pe un stadion din apropiere. Am hotărât să merg.

Cu câteva luni înainte, fusesem la un meci pe acel stadion. Contrastul dintre cele două evenimente a fost uriaş. Martorii erau politicoşi şi bine aranjaţi, iar copiii lor se purtau frumos. Am fost uluit de ceea ce am văzut în pauza de prânz. Sute de Martori au mâncat pe gazon, însă, când s-au întors la locurile lor, n-au lăsat în urmă niciun pic de gunoi! Mai presus de toate, aceşti oameni păreau să aibă un sentiment de mulţumire şi de pace, un lucru după care eu tânjeam. Nu mi-amintesc nicio cuvântare ţinută în acea zi, însă conduita Martorilor mi-a lăsat o impresie de neşters.

În acea seară, mi-am amintit de un văr de-al meu, care citise Biblia şi studiase diferite religii. În urmă cu câţiva ani, el îmi spusese că, potrivit cuvintelor lui Isus, adevărata religie poate fi identificată după roadele ei (Matei 7:15–20). M-am gândit că ar trebui cel puţin să aflu de ce sunt Martorii atât de diferiţi. Pentru prima dată în viaţă, am simţit o fărâmă de optimism şi de speranţă.

Săptămâna următoare, Martorele care mă invitaseră la congres m-au vizitat din nou. Ele mi-au propus să încep un studiu biblic, iar eu am fost de acord. În plus, am început să merg la întrunirile Martorilor lui Iehova.

Pe măsură ce am studiat Biblia, concepţia mea despre Dumnezeu s-a schimbat. Am aflat că nu Dumnezeu este cauza răutăţii şi a suferinţei şi că el chiar este mâhnit când oamenii fac lucruri rele (Geneza 6:6; Psalmul 78:40, 41). M-am hotărât să depun toate eforturile ca să nu-l mâhnesc niciodată pe Iehova. Îmi doream să-i bucur inima (Proverbele 27:11). N-am mai băut în exces, m-am lăsat de fumat şi n-am mai dus o viaţă imorală. În martie 1994, m-am botezat ca Martor al lui Iehova.

FOLOASE:

Acum sunt cu adevărat fericit şi mulţumit. Când mă confrunt cu probleme, nu mai caut refugiu în alcool. În schimb, am învăţat să-mi arunc poverile asupra lui Iehova (Psalmul 55:22).

De zece ani sunt căsătorit cu Karen, o frumoasă Martoră a lui Iehova, şi am o minunată fiică vitregă, pe nume Nella. Toţi trei petrecem mult timp în lucrarea de predicare, ajutându-i pe alţii să înveţe adevărul despre Dumnezeu. În sfârşit, viaţa mea are un scop!