Ce ne-a învăţat Isus despre Dumnezeu
Ce ne-a învăţat Isus despre Dumnezeu
„Nimeni nu ştie cine este Tatăl decât Fiul şi cel căruia Fiul vrea să i-l dezvăluie.“ (LUCA 10:22)
ÎN EXISTENŢA sa preumană, Fiul întâi născut al lui Dumnezeu a trăit nenumărate milenii alături de Tatăl său (Coloseni 1:15). Astfel, Fiul a ajuns să cunoască gândurile, sentimentele şi modul de acţiune al Tatălui. Mai târziu, când a venit pe pământ ca om, el a dorit nespus să-i înveţe pe oameni adevărul despre Tatăl ceresc. Putem învăţa multe despre Dumnezeu dacă acordăm atenţie celor spuse de Fiul său.
Numele lui Dumnezeu. Numele divin, Iehova, a fost extrem de important pentru Isus. Acest Fiu iubit a dorit ca oamenii să cunoască şi să folosească numele Tatălui său. Însuşi numele lui Isus înseamnă „Iehova este salvare“. În noaptea dinaintea morţii sale, Isus i-a spus în rugăciune lui Iehova: „Eu le-am făcut cunoscut [oamenilor] numele tău“ (Ioan 17:26). De fapt, nu întâmplător a folosit Isus numele lui Dumnezeu şi l-a făcut cunoscut altora. Cum altfel ar fi putut ascultătorii lui să înţeleagă adevărul despre Dumnezeu dacă nu ştiau care este numele Său şi ce semnifică el? *
Marea iubire a lui Dumnezeu. Într-o rugăciune adresată lui Dumnezeu, Isus a spus: „Tată, . . . m-ai iubit înainte de întemeierea lumii“ (Ioan 17:24). În cer, Fiul a simţit din plin iubirea Tatălui, iar când a venit pe pământ s-a străduit să le dezvăluie oamenilor această iubire cu numeroasele ei faţete minunate.
Isus a arătat că iubirea lui Iehova este atotcuprinzătoare. El a spus: „Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul său unic-născut, pentru ca oricine manifestă credinţă în el să nu fie distrus, ci să aibă viaţă veşnică“ (Ioan 3:16). Cuvântul grecesc redat aici prin „lume“ nu înseamnă „pământ“, ci se referă la oameni, da, la întreaga omenire. Iubirea lui Dumnezeu pentru familia umană este atât de mare, încât l-a dat pe cel mai scump Fiu al său pentru ca oamenii fideli să fie eliberaţi din lanţurile păcatului şi ale morţii şi să aibă perspectiva vieţii veşnice. Cât de profundă şi de intensă este această iubire! Mintea noastră nu poate să o înţeleagă pe deplin (Romani 8:38, 39).
Isus a mai dezvăluit un adevăr deosebit de încurajator: Iehova îl iubeşte profund pe fiecare închinător al său. Isus ne-a învăţat că Iehova este asemenea unui păstor ce consideră fiecare oaie unică şi preţioasă (Matei 18:12–14). După ce a afirmat că nici măcar o vrabie nu cade la pământ fără ştirea lui Iehova, Isus a adăugat: „Şi perii capului vă sunt toţi număraţi“ (Matei 10:29–31). Dacă Iehova ştie chiar şi când lipseşte o vrabie din cuib, nu se interesează el cu atât mai mult de închinătorii săi şi le poartă de grijă? Dacă el ştie şi câte fire de păr avem pe cap, există oare vreun detaliu din viaţa noastră — necesităţile noastre, frământările noastre sau îngrijorările noastre — pe care el să nu-l cunoască?
Tatăl ceresc. După cum am văzut în articolul anterior, Isus este Fiul unic-născut al lui Dumnezeu. Astfel, când i s-a adresat lui Iehova sau când a vorbit despre El, acest Fiu iubit l-a numit de cele mai multe ori „Tată“. O dovadă în acest sens sunt chiar primele cuvinte ale lui Isus consemnate în scris, pe care le-a Luca 2:49). Cuvântul „Tată“ apare de aproape 190 de ori în evanghelii. Isus l-a prezentat pe Iehova drept „Tatăl vostru“, „Tatăl nostru“ şi ‘Tatăl meu’ (Matei 5:16; 6:9; 7:21). Folosind atât de des acest apelativ, Isus a arătat că oamenii păcătoşi şi imperfecţi se pot bucura de relaţii de prietenie cu Iehova.
rostit la templu când avea doar 12 ani. Cu acea ocazie, el l-a numit pe Iehova ‘Tatăl meu’ (Îndurător şi gata să ierte. Isus a ştiut că oamenii imperfecţi au nevoie de marea îndurare a lui Iehova. În parabola sa despre fiul risipitor, Isus l-a asemănat pe Iehova cu un tată iertător şi plin de compasiune, care îl primeşte cu braţele deschise pe fiul ce se căieşte (Luca 15:11–32). Cuvintele lui Isus ne dau astfel asigurarea că Iehova aşteaptă cu nerăbdare să vadă o schimbare cât de mică în inima unui om păcătos ca să-i arate îndurare. Iehova doreşte mult să-l ierte pe păcătosul care se căieşte. Isus a explicat: „Vă spun că astfel va fi mai multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se căieşte decât pentru nouăzeci şi nouă de oameni drepţi care n-au nevoie de căinţă“ (Luca 15:7). Nu ne simţim atraşi spre un Dumnezeu atât de îndurător?
Ascultătorul rugăciunii. Întrucât înainte de a veni pe pământ a fost în cer alături de Tatăl său, Isus a văzut personal că Iehova este ‘Ascultătorul rugăciunii’ şi că apreciază mult rugăciunile închinătorilor săi fideli (Psalmul 65:2). De aceea, în timpul serviciului său pământesc, Isus i-a învăţat pe oameni cum să se roage şi ce să ceară în rugăciunile lor. „Să nu spuneţi aceleaşi lucruri la nesfârşit“, i-a sfătuit el. Apoi i-a îndemnat să se roage ca voinţa lui Dumnezeu să se înfăptuiască „precum în cer, aşa şi pe pământ“. Şi noi ne putem ruga pentru necesităţile zilnice, pentru iertarea păcatelor şi pentru a ne împotrivi ispitelor (Matei 6:5–13). Isus ne-a învăţat că Iehova, asemenea unui tată, răspunde la rugăciunile sincere pe care slujitorii săi le fac cu credinţă (Matei 7:7–11).
Nu încape îndoială că Isus a făcut tot posibilul să-i înveţe pe oameni adevărul despre Iehova şi despre personalitatea Sa. El le-a vorbit cu zel şi despre instrumentul prin care Iehova va face schimbări la nivel mondial pentru a-şi realiza scopul cu privire la pământ şi omenire. De fapt, acest aspect al mesajului transmis de Isus a fost tema predicării sale.
[Notă de subsol]
^ par. 4 Numele Iehova apare de aproximativ 7 000 de ori în textul original al Bibliei. Acest nume înseamnă „Eu voi deveni ce voi vrea să devin“ (Exodul 3:14). Dumnezeu poate deveni orice consideră că este necesar pentru a-şi îndeplini scopul. Astfel, acest nume este o garanţie că Dumnezeu se ţine întotdeauna de cuvânt şi că împlineşte tot ce promite.