1, 2. De ce o iubea Isus pe Marta, dar ce arată că ea nu era perfectă?

CE ÎŢI vine în minte când te gândeşti la Marta, sora lui Lazăr? Deşi Marta este singura femeie menţionată cu numele printre cei despre care Biblia spune că Isus îi iubea, el a avut sentimente pure de iubire altruistă şi faţă de alte femei temătoare de Dumnezeu, cum au fost Maria, mama lui, şi Maria, sora Martei (Ioan 11:5; 19:25-27). Dar de ce o iubea Isus pe Marta?

² Isus o iubea pe Marta nu doar pentru că era ospitalieră şi harnică, ci şi, mai important, pentru că avea o credinţă puternică. Ea credea cu adevărat învăţăturile lui Isus şi nu avea nicio îndoială că el era promisul Mesia (Ioan 11:21-27). Cu toate acestea, la fel ca noi toţi, Marta era imperfectă. Cu o anumită ocazie, când l-a găzduit pe Isus, Marta a îndrăznit să-i spună ce să facă pentru a îndrepta un lucru pe care ea îl considera greşit. Ea a zis: „Doamne, nu-ţi pasă că sora mea m-a lăsat singură să mă îngrijesc de treburi? Spune-i deci să mă ajute”. (Citeşte Luca 10:38-42.) De ce a spus Marta aceste cuvinte şi ce putem învăţa din această relatare?

3, 4. În ce sens a ales Maria „partea bună” şi ce a învăţat Marta cu acea ocazie? (Vezi imaginea de la începutul articolului.)

³ În semn de recunoştinţă pentru ospitalitatea lor, Isus a vrut să le ofere Martei şi Mariei un dar spiritual. Maria s-a folosit de această ocazie pentru a asimila cunoştinţă de la Marele Învăţător. Ea s-a aşezat ‘la picioarele Domnului şi a ascultat cuvântul lui’. Marta ar fi putut să facă la fel. Fără îndoială, Isus ar fi lăudat-o dacă i-ar fi acordat atenţie.

⁴ Însă Marta a fost distrasă. Ea era preocupată de pregătirea unei mese speciale pentru Isus şi de alte lucruri care ar fi făcut şederea lui cât mai plăcută. Toată această muncă i-a provocat Martei o îngrijorare inutilă şi, de aceea, ea s-a supărat pe Maria. Isus a observat că Marta încerca să facă prea mult şi i-a spus cu bunătate: „Marta, Marta, tu te îngrijorezi şi te frămânţi pentru multe lucruri”. Apoi, el a lăsat să se înţeleagă că un singur fel de mâncare ar fi fost suficient. După aceea, Isus şi-a îndreptat atenţia spre Maria, arătând că nu fusese neglijentă şi lăudând-o pentru că îl asculta cu atenţie. El a spus: „Maria a ales partea bună şi aceasta nu-i va fi luată”. Probabil că Maria a uitat ce a mâncat cu acea ocazie specială, dar, cu siguranţă, n-a uitat niciodată lucrurile pe care le-a învăţat de la Isus şi faptul că el a lăudat-o. După mai bine de 60 de ani, apostolul Ioan a scris că Isus ‘le iubea pe Marta şi pe sora ei’ (Ioan 11:5). De aici reiese clar că Marta a meditat la cuvintele pline de iubire prin care Isus a corectat-o şi s-a străduit să-i slujească cu fidelitate lui Iehova pentru tot restul vieţii.

5. a) De ce este greu în prezent să ne concentrăm asupra lucrurilor mai importante? b) Ce întrebare ar trebui să ne punem?

⁵ Spre deosebire de timpurile biblice, în prezent există mai multe lucruri care ne-ar putea distrage de la faptul de a-i sluji lui Iehova. „Niciodată în istorie, omenirea n-a avut mijloace de comunicare atât de avansate, prese de tipărit de mare viteză, reviste bogat ilustrate, radio, filme, televiziune . . . Acestea ne bombardează în fiecare zi cu noi distrageri . . . Până nu demult, se credea cu tărie că trăim în «Epoca Iluminismului». Însă aceasta devine din ce în ce mai mult «Epoca Distragerii».” Aceste cuvinte au fost adresate unui grup de studenţi din Statele Unite cu peste 60 de ani în urmă. În Turnul de veghe din 15 septembrie 1958 se spunea: „Probabil că distragerile vor deveni tot mai numeroase pe măsură ce această lume se apropie de sfârşit”. Cât de adevărate sunt aceste cuvinte! Prin urmare, este important să ne întrebăm: Ce putem face pentru a evita distragerile şi a semăna mai mult cu Maria, concentrându-ne asupra lucrurilor spirituale?

6. Cum dau slujitorii lui Iehova o bună întrebuinţare tehnologiei din această lume?

⁶ Pentru a promova închinarea adevărată, partea pământească a organizaţiei lui Dumnezeu a dat mereu o bună întrebuinţare tehnologiei din această lume. De exemplu, să ne gândim la „Foto-Drama Creaţiunei”, o producţie realizată din diapozitive şi imagini color filmate, sincronizate cu o coloană sonoră. Înainte de Primul Război Mondial şi în timpul acestuia, milioane de oameni de pe tot pământul au fost încurajaţi de mesajul transmis de „Foto-Dramă”. În încheiere, aceasta descria pacea care va exista pe pământ în timpul Domniei de O Mie de Ani a lui Isus Cristos. Mai târziu, mesajul despre Regat a fost transmis la radio şi  a fost auzit de milioane de oameni de pe tot pământul. În prezent folosim din plin computerele şi internetul pentru a ajunge cu vestea bună la oameni din toate colţurile lumii, chiar şi pe insule îndepărtate.

7. a) De ce este periculos să ne folosim prea mult de lume? b) La ce ar trebui să fim deosebit de atenţi? (Vezi nota de subsol.)

⁷ Biblia ne avertizează că este periculos să ne folosim prea mult de ceea ce ne oferă lumea. (Citeşte 1 Corinteni 7:29-31.) Un slujitor al lui Iehova poate irosi cu uşurinţă mult timp făcând lucruri care nu sunt în sine greşite. De exemplu, poate că îi place să dedice timp unui hobby, să citească multe cărţi, să se uite la televizor, să viziteze locuri interesante, să meargă la cumpărături sau pur şi simplu să se plimbe prin magazine ori să caute cele mai noi dispozitive electronice sau articole de lux. Folosirea reţelelor de socializare, trimiterea de mesaje şi de e-mailuri sau faptul de a verifica mereu cele mai recente ştiri ori rezultate sportive pot consuma mult timp şi chiar pot deveni o obsesie (Ecl. 3:1, 6). * Dacă petrecem mult timp făcând lucruri neesenţiale, am putea ajunge să neglijăm cea mai importantă activitate: închinarea la Iehova. (Citeşte Efeseni 5:15-17.)

8. De ce este foarte important să nu iubim lucrurile din lume?

⁸ Satan se foloseşte de lume pentru a ne atrage şi a ne distrage. El a făcut acest lucru în secolul I şi continuă să-l facă într-o măsură şi mai mare în prezent (2 Tim. 4:10). De aceea, trebuie să dăm ascultare următorului îndemn: „Nu iubiţi . . . lucrurile din lume!”. Dacă vom face mereu schimbări pentru a trăi în armonie cu acest îndemn, nu ne vom lăsa distraşi şi vom reuşi să ne întărim iubirea faţă de Iehova. Astfel, ne va fi mai uşor să înfăptuim voinţa lui Dumnezeu şi să rămânem veşnic în favoarea sa (1 Ioan 2:15-17).

9. Ce a spus Isus despre ochiul nostru simbolic şi ce exemplu ne-a lăsat el?

⁹ Cuvintele pline de bunătate prin care Isus a sfătuit-o pe Marta erau în perfectă armonie cu învăţăturile sale şi cu exemplul său. El şi-a îndemnat discipolii să-şi păstreze ochiul simbolic „simplu”, adică să se concentreze asupra intereselor Regatului şi să le urmărească fără distragere.  (Citeşte Matei 6:22, 33.) Isus nu s-a împovărat cu multe lucruri materiale; el n-a avut o casă sau pământ (Luca 9:58; 19:33-35).

10. Ce exemplu a dat Isus la începutul serviciului său pământesc?

¹⁰ Isus n-a permis niciunui lucru să-l distragă de la lucrarea de predicare. De exemplu, la începutul serviciului său pământesc, după ce a învăţat mulţimile şi a făcut miracole în Capernaum, oamenii l-au implorat să nu plece din oraşul lor. Dar cum a reacţionat Isus la această cerere măgulitoare? El a spus: „Trebuie să anunţ şi altor oraşe vestea bună despre regatul lui Dumnezeu, fiindcă pentru aceasta am fost trimis” (Luca 4:42-44). Drept urmare, Isus a călătorit în toată Palestina predicând şi învăţându-i pe oameni. Chiar dacă era perfect, şi el obosea şi avea nevoie de odihnă, deoarece lucra din greu în serviciul Tatălui său (Luca 8:23; Ioan 4:6).

11. Ce i-a spus Isus unui om care avea o problemă de familie şi ce i-a învăţat el pe discipolii săi?

¹¹ Mai târziu, în timp ce Isus îi învăţa pe discipolii săi cum să facă faţă opoziţiei, un om l-a întrerupt, zicând: „Învăţătorule, spune-i fratelui meu să împartă moştenirea cu mine”. Însă Isus a refuzat să se implice în acea problemă personală. El i-a răspuns: „Omule, cine m-a numit peste voi să judec sau să împart?”. Apoi, Isus a profitat de această ocazie ca să-i înveţe pe discipoli să nu permită ca dorinţa de a avea mai multe lucruri materiale să-i distragă de la serviciul sacru (Luca 12:13-15).

12, 13. a) Ce acţiune a lui Isus i-a impresionat pe unii prozeliţi greci? b) Cum a reacţionat Isus când acei prozeliţi au vrut să-l cunoască?

¹² Ultima săptămână din viaţa lui Isus ca om a fost foarte stresantă (Mat. 26:38; Ioan 12:27). El ştia că mai avea multe de făcut şi că urma să aibă parte de un proces umilitor şi de o moarte crudă. Să ne gândim, de exemplu, ce s-a întâmplat duminică, 9 nisan, anul 33 e.n. Aşa cum fusese prezis, Isus a intrat în Ierusalim pe un măgăruş, iar mulţimile l-au aclamat ca fiind „Cel care vine ca Rege în numele lui Iehova” (Luca 19:38). A doua zi, Isus a intrat în templu şi, plin de curaj, i-a scos afară pe negustorii lacomi, care foloseau casa lui Dumnezeu pentru a-i extorca pe semenii lor (Luca 19:45, 46).

¹³ În mulţimea de oameni din Ierusalim erau şi câţiva prozeliţi greci, care au fost atât de impresionaţi de ceea ce făcuse Isus, încât l-au rugat pe apostolul Filip să-i ducă la el. Dar Isus a refuzat să se lase distras de la lucrurile mai importante care îi stăteau înainte. Cu siguranţă, el nu căuta oameni care să-l susţină şi să-l apere pentru a nu fi ucis de duşmani. De aceea, după ce le-a explicat că în scurt timp avea să moară, Isus le-a spus lui Andrei şi lui Filip: „Cine îşi iubeşte sufletul îl distruge, dar cine îşi urăşte sufletul în această lume îl va ocroti pentru viaţa veşnică”. În loc să satisfacă curiozitatea acelor greci, Isus i-a îndemnat pe discipoli să imite spiritul său de sacrificiu şi le-a promis: „Dacă cineva vrea să-mi slujească, Tatăl îl va onora”. Fără îndoială că Filip le-a transmis prozeliţilor greci acest mesaj încurajator (Ioan 12:20-26).

14. Chiar dacă a pus lucrarea de predicare pe primul loc în viaţă, ce arată că Isus a fost un om echilibrat?

¹⁴ Deşi nu s-a lăsat distras de la obiectivul său principal de a predica vestea bună, Isus nu s-a gândit doar la lucrarea sa. El a acceptat cel puţin o invitaţie la nuntă şi chiar a contribuit la bucuria celor prezenţi transformând în mod miraculos apa în vin (Ioan 2:2, 6-10). De asemenea, el a acceptat invitaţii la cină de la  prieteni apropiaţi şi de la unii oameni interesaţi de vestea bună (Luca 5:29; Ioan 12:2). Mai important, Isus şi-a făcut cu regularitate timp pentru rugăciune, meditare şi odihna necesară (Mat. 14:23; Mar. 1:35; 6:31, 32).

15. Ce i-a sfătuit apostolul Pavel pe creştini şi cum a dat el un bun exemplu?

¹⁵ Apostolul Pavel a comparat viaţa unui creştin cu o cursă de rezistenţă. El a spus că, pentru a termina cursa, trebuie ‘să dăm la o parte orice greutate’, adică orice lucru care ne-ar putea încetini sau opri. (Citeşte Evrei 12:1.) Pavel însuşi a dat un bun exemplu în acest sens. El a renunţat la o carieră promiţătoare în iudaism, care i-ar fi putut aduce bogăţie şi faimă. Pavel s-a concentrat asupra ‘lucrurilor mai importante’ şi a lucrat din greu în serviciul sacru, călătorind în multe locuri, precum Siria, Asia Mică, Macedonia şi Iudeea. El a scris în legătură cu speranţa sa de a primi viaţă nemuritoare în cer: „Uitând lucrurile din urmă şi întinzându-mă spre cele dinainte, mă străduiesc să ating ţinta pentru premiul chemării cereşti” (Filip. 1:10; 3:8, 13, 14). Profitând la maximum de faptul că era necăsătorit, Pavel a reuşit ‘să-i slujească continuu şi fără distragere Domnului’ (1 Cor. 7:32-35).

16, 17. Cum putem urma exemplul lui Pavel, indiferent dacă suntem sau nu căsătoriţi? Relataţi o experienţă.

¹⁶ Asemenea lui Pavel, unii slujitori ai lui Dumnezeu aleg să nu se căsătorească, astfel încât să aibă mai puţine responsabilităţi familiale şi să poată face mai mult în serviciul lui Iehova (Mat. 19:11, 12). Slujitorii lui Dumnezeu care sunt căsătoriţi au deseori mai multe responsabilităţi. Însă, indiferent că suntem sau nu căsătoriţi, cu toţii putem ‘să dăm la o parte orice greutate’ şi să-i slujim lui Dumnezeu cu cât mai puţine distrageri. Acest lucru ar putea pretinde să renunţăm la obiceiurile care ne consumă mult timp şi să ne fixăm obiective care să ne ajute să petrecem mai mult timp în serviciul sacru.

¹⁷ Să ne gândim la Mark şi Claire, un cuplu din Ţara Galilor. Amândoi au început pionieratul după terminarea şcolii şi au continuat acest serviciu şi după ce s-au căsătorit. Mark spune: „Am reuşit să ne simplificăm şi mai mult viaţa renunţând la casa noastră cu trei dormitoare şi la locurile de muncă cu jumătate de normă, astfel încât să putem sluji în cadrul lucrării internaţionale de construire”. De 20 de ani, ei ajută la construirea de săli ale Regatului pe tot cuprinsul Africii. La un moment dat mai aveau doar 15 dolari. Însă Iehova le-a purtat de grijă. Claire spune: „Simţim o mare satisfacţie ştiind că ne folosim fiecare zi în serviciul lui Iehova. În toată această perioadă ne-am făcut foarte mulţi prieteni şi n-am dus lipsă de nimic. Puţinele lucruri la care am renunţat nu se pot compara cu fericirea pe care ne-o aduce faptul de a-i sluji lui Iehova cu timp integral”. Mulţi slujitori cu timp integral au experienţe asemănătoare. *

18. Ce întrebări am putea să ne punem?

¹⁸ Dar ce se poate spune despre tine? Ce poţi face dacă îţi dai seama că nu mai urmăreşti interesele Regatului cu acelaşi entuziasm din cauza distragerilor? Probabil că ai putea face îmbunătăţiri în ce priveşte citirea şi studierea Bibliei. Următorul articol va arăta cum poţi face acest lucru.