Iehova veghează cu iubire asupra noastră

„Ochii lui Iehova străbat tot pământul ca să-şi arate puterea pentru cei a căror inimă este întreagă faţă de el.“ (2 CRON. 16:9)

1. De ce ne cercetează Iehova?

IEHOVA este Tatăl perfect. El ne cunoaşte atât de bine, încât ştie chiar şi ‘înclinaţia gândurilor’ noastre (1 Cron. 28:9). Totuşi, el nu ne cercetează pentru a ne găsi greşeli (Ps. 11:4; 130:3). Dimpotrivă, fiind motivat de iubire, el vrea să ne ocrotească de orice ne-ar periclita relaţiile cu el sau ne-ar împiedica să obţinem viaţa veşnică (Ps. 25:8–10, 12, 13).

2. Spre binele cui îşi foloseşte Iehova puterea?

² Iehova este atotputernic şi vede totul. De aceea, el îi poate sprijini pe cei loiali lui ori de câte ori aceştia îl cheamă în ajutor şi îi poate susţine în timp de încercări. Iată ce se spune în acest sens în 2 Cronici 16:9: „Ochii lui Iehova străbat tot pământul ca să-şi arate puterea pentru cei a căror inimă este întreagă faţă de el“. Să remarcăm că Iehova îşi foloseşte puterea  spre binele celor ce îi slujesc cu o inimă întreagă, adică o inimă sinceră şi curată. El nu manifestă o astfel de grijă faţă de cei necinstiţi sau ipocriţi (Ios. 7:1, 20, 21, 25; Prov. 1:23–33).

Să umblăm cu Iehova!

3, 4. Ce înseamnă ‘a umbla cu Dumnezeu’, şi ce exemple biblice ne ajută să înţelegem acest lucru?

³ Multor oameni li se pare de neconceput ca Dumnezeu, Creatorul vastului univers, să le permită oamenilor să umble cu el în sens figurativ. Totuşi, chiar acest lucru aşteaptă Iehova de la noi. În timpurile biblice, Enoh şi Noe ‘au umblat cu Dumnezeu’ (Gen. 5:24; 6:9). Moise „a rămas neclintit, ca şi cum l-ar fi văzut pe Cel nevăzut“ (Evr. 11:27). Plin de umilinţă, regele David a umblat alături de Tatăl său ceresc. Iată ce a spus el: „Nu mă voi clătina, fiindcă el [Iehova] este la dreapta mea“ (Ps. 16:8).

⁴ Bineînţeles, noi nu putem să-l luăm literalmente de mână pe Iehova şi să umblăm cu el. Dar în sens figurativ putem face aceasta. Cum anume? Psalmistul Asaf a scris: „Eu sunt mereu cu tine; m-ai apucat de mâna dreaptă. Tu mă vei conduce cu sfatul tău“ (Ps. 73:23, 24). Simplu spus, a umbla cu Iehova înseamnă a respecta îndeaproape sfaturile sale, pe care le primim în primul rând prin Cuvântul său şi prin „sclavul fidel şi prevăzător“ (Mat. 24:45; 2 Tim. 3:16).

5. Cum veghează Iehova asupra noastră asemenea unui tată iubitor, şi cum ar trebui să-l considerăm?

⁵ Întrucât îi preţuieşte pe cei ce umblă cu el, Iehova veghează asupra lor asemenea unui tată iubitor, îngrijindu-se de ei, ocrotindu-i şi învăţându-i. Dumnezeu a spus: „Îţi voi da perspicacitate şi te voi învăţa calea pe care trebuie să mergi. Te voi sfătui cu ochiul asupra ta“ (Ps. 32:8). Să ne întrebăm: Umblu eu cu Iehova dând ascultare înţelepciunii sale şi fiind conştient că el veghează asupra mea în mod iubitor? Cum îmi influenţează acest lucru gândirea, vorbirea şi faptele? Când greşesc, îl consider eu pe Iehova nu un Dumnezeu distant şi aspru, ci un Tată îndurător şi tandru, gata să-i primească în braţele sale pe cei ce se căiesc? (Ps. 51:17)

6. Prin ce anume le este Iehova superior părinţilor umani?

⁶ Uneori, Iehova ne vine în ajutor chiar înainte să apucăm pe o cale greşită. De exemplu, el observă când inima noastră, care tinde să fie trădătoare, începe să dorească lucruri nepotrivite (Ier. 17:9). Într-o astfel de situaţie, Iehova acţionează chiar mai repede decât propriii noştri părinţi, deoarece „ochii săi scânteietori“ au capacitatea de a privi până în adâncul fiinţei noastre, cercetându-ne gândurile cele mai ascunse (Ps. 11:4; 139:4; Ier. 17:10). Să analizăm în continuare cum a acţionat Dumnezeu într-un moment din viaţa lui Baruc, secretarul şi prietenul apropiat al profetului Ieremia.

Un adevărat Tată pentru Baruc

7, 8. a) Cine a fost Baruc, şi ce dorinţe nepotrivite s-au născut în inima sa? b) Cum a dovedit Iehova grijă iubitoare faţă de Baruc?

⁷ Baruc era un scrib care, împreună cu Ieremia, îndeplinea cu fidelitate o misiune ce avea să se dovedească dificilă: proclamarea judecăţilor lui Iehova împotriva naţiunii Iuda (Ier. 1:18, 19). La un moment dat, Baruc, care provenea dintr-o familie de vază, a început să caute „lucruri mari“ pentru el. Probabil că Baruc îşi fixase obiective egoiste sau începuse să nutrească dorinţe materialiste. Indiferent cum au stat lucrurile, Iehova a văzut că Baruc dezvolta o gândire periculoasă. Vorbindu-i imediat prin intermediul lui Ieremia, Iehova i-a zis: „Tu ai spus: «Vai de mine, căci Iehova a adăugat mâhnire la durerea mea! M-am istovit din cauza suspinelor mele şi n-am găsit niciun loc de odihn㻓. Apoi Dumnezeu a adăugat: „Tu continui să cauţi lucruri mari pentru tine. Nu mai căuta!“ (Ier. 45:1–5).

⁸ Deşi a fost ferm cu Baruc, Iehova nu s-a mâniat pe el, ci s-a purtat cu grijă, ca un adevărat Tată. Dumnezeu a văzut, bineînţeles, că dorinţele pe care le nutrea Baruc nu proveneau  dintr-o inimă rea sau necinstită. Iehova ştia şi că zilele Ierusalimului şi ale lui Iuda erau numărate. De aceea, El nu voia ca Baruc să se poticnească în acele timpuri critice. Pentru a-l trezi la realitate, Dumnezeu i-a amintit lui Baruc că ‘va aduce o nenorocire peste orice carne’. De asemenea, i-a spus că, dacă va acţiona cu înţelepciune, va rămâne în viaţă (Ier. 45:5). De fapt, a fost ca şi când Iehova i-ar fi zis: ‘Ai grijă, Baruc! Nu uita ce se va întâmpla cu Iuda şi cu Ierusalimul, care au păcătuit! Rămâi fidel şi vei trăi! Eu însumi te voi ocroti’. Cuvintele lui Iehova i-au atins, cu siguranţă, inima lui Baruc, întrucât acesta a reacţionat pozitiv şi a supravieţuit distrugerii Ierusalimului, care a avut loc după 17 ani.

9. Cum aţi răspunde la întrebările din paragraf?

⁹ În timp ce medităm la relatarea despre Baruc, să analizăm următoarele întrebări şi versete: Ce dezvăluie despre Iehova modul în care a acţionat El în cazul lui Baruc? Ce sentimente are Iehova faţă de slujitorii săi? (Citeşte Evrei 12:9.) Întrucât şi noi trăim în timpuri critice, ce putem învăţa din sfatul pe care Dumnezeu i l-a dat lui Baruc şi din modul în care a reacţionat acesta? (Citeşte Luca 21:34–36.) Imitându-l pe Ieremia, cum pot bătrânii creştini să reflecte grija pe care o manifestă Iehova faţă de slujitorii săi? (Citeşte Galateni 6:1.)

Fiul imită iubirea Tatălui

10. Ce a primit Isus pentru a-şi îndeplini responsabilitatea de Cap al congregaţiei creştine?

¹⁰ În timpurile precreştine, Iehova şi-a dezvăluit iubirea faţă de poporul său prin intermediul profeţilor şi al altor slujitori fideli. În prezent, Isus Cristos, Capul congregaţiei creştine, manifestă aceeaşi iubire (Ef. 1:22, 23). Astfel, în cartea Revelaţia, Isus este descris ca un miel cu „şapte ochi; ochii reprezintă cele şapte spirite ale lui Dumnezeu care au fost trimise pe tot pământul“ (Rev. 5:6). Iehova i-a dat fiului său spirit sfânt într-o măsură deplină, astfel că Isus are un discernământ perfect. Asemenea Tatălui său, şi el poate să vadă persoana noastră lăuntrică; nimic nu scapă privirii sale.

11. Ce rol are Cristos, şi cum îl imită el pe Tatăl său prin atitudinea pe care o manifestă faţă de noi?

¹¹ Totuşi, la fel ca Iehova, Isus nu ne urmăreşte din ceruri asemenea unui poliţist. El ne cercetează cu iubire. Unul dintre titlurile sale, „Tată Etern“, ne aminteşte de rolul pe care îl va avea Isus în acordarea vieţii veşnice tuturor celor ce manifestă credinţă în el (Is. 9:6). Mai mult decât atât, în calitate de Cap al congregaţiei creştine,  Cristos îi poate impulsiona pe creştinii maturi spiritualiceşte şi binevoitori, îndeosebi pe bătrâni, să le ofere mângâiere sau sfaturi celor ce se confruntă cu probleme (1 Tes. 5:14; 2 Tim. 4:1, 2).

12. a) Ce dezvăluie cu privire la Isus scrisorile adresate celor şapte congregaţii din Asia Mică? b) Cum reflectă bătrânii atitudinea lui Cristos faţă de turma lui Dumnezeu?

¹² Scrisorile adresate bătrânilor din cele şapte congregaţii aflate în Asia Mică reflectă interesul profund al lui Cristos faţă de turmă (Rev. 2:1—3:22). În aceste scrisori, Isus a arătat că ştia ce se întâmpla în fiecare congregaţie şi că era profund interesat de continuatorii săi. Isus manifestă acelaşi interes şi în prezent, dar la o scară mult mai mare, întrucât viziunea din Revelaţia se împlineşte în „ziua Domnului“ * (Rev. 1:10). Cristos îşi exprimă deseori iubirea prin intermediul bătrânilor, care slujesc ca păstori spirituali ai congregaţiei. El îi impulsionează pe aceşti „oameni ca daruri“ să ofere mângâiere, încurajare şi sfaturi ori de câte ori este nevoie (Ef. 4:8; Fap. 20:28). (Citeşte Isaia 32:1, 2.) Vedem în eforturile lor expresia interesului pe care îl manifestă Isus faţă de fiecare dintre noi?

Ajutor la momentul potrivit

13–15. Cum ne răspunde Dumnezeu deseori la rugăciuni? Daţi exemple.

¹³ Cu toţii ne-am rugat fierbinte lui Iehova pentru ajutor când am trecut prin situaţii dificile. Am primit vreodată răspuns la rugăciuni în urma unei vizite încurajatoare din partea unui creştin matur pe plan spiritual? (Iac. 5:14–16) Am simţit că Iehova ne-a răspuns printr-o cuvântare ţinută la o întrunire creştină sau prin una dintre publicaţiile noastre? Iehova ne răspunde adesea în astfel de moduri. De exemplu, după ce un bătrân a ţinut o cuvântare, la el a venit o soră care, cu câteva săptămâni înainte, suferise o gravă nedreptate. În loc să se plângă din cauza problemei sale, ea şi-a exprimat aprecierea pentru anumite idei din cuvântare care se aplicau la situaţia ei şi care i-au adus multă mângâiere. Ce bucuroasă a fost pentru că nu lipsise de la întrunire!

¹⁴ Să analizăm acum o întâmplare prin care au trecut trei deţinuţi, întâmplare ce arată cum putem primi ajutor în urma rugăciunii. Cei trei au cunoscut adevărul în închisoare şi au devenit vestitori nebotezaţi. În urma unui incident violent, tuturor deţinuţilor li s-au impus mai multe restricţii. Din această cauză, ei s-au revoltat şi, în semn de protest, au decis ca în dimineaţa următoare să nu mai înapoieze farfuriile după micul dejun. Cei trei vestitori nebotezaţi nu ştiau ce să facă: dacă se alăturau revoltei, încălcau sfatul lui Iehova din Romani 13:1; dacă nu se alăturau revoltei, deţinuţii furioşi s-ar fi răzbunat pe ei.

¹⁵ Întrucât nu puteau să ia legătura unul cu altul, cei trei s-au rugat fiecare pentru înţelepciune. A doua zi dimineaţă şi-au dat seama că luaseră aceeaşi decizie: să refuze micul dejun. Astfel, când gardienii au venit să strângă farfuriile, cei trei n-au trebuit să înapoieze nicio farfurie. Cât de mult s-au bucurat ei pentru că  ‘Ascultătorul rugăciunii’ fusese alături de ei! (Ps. 65:2)

Să înfruntăm viitorul cu încredere

16. În ce fel este lucrarea de predicare o dovadă a grijii lui Iehova faţă de cei asemănători oilor?

¹⁶ Lucrarea de predicare la nivel mondial este o altă dovadă a grijii lui Iehova faţă de persoanele sincere de pretutindeni (Gen. 18:25). Prin intermediul îngerilor, Iehova îşi îndrumă adesea slujitorii spre oamenii asemănători oilor, chiar dacă aceştia trăiesc în zone în care vestea bună nu a ajuns încă (Rev. 14:6, 7). De exemplu, prin intermediul unui înger, Dumnezeu l-a îndrumat pe Filip, un evanghelizator din secolul I, în aşa fel încât să-l întâlnească pe un demnitar etiopian şi să-i explice Scripturile. Care a fost rezultatul? Etiopianul a acceptat vestea bună şi a fost botezat, devenind astfel un discipol al lui Isus (Ioan 10:14; Fap. 8:26–39). *

17. De ce nu trebuie să ne îngrijorăm peste măsură cu privire la viitor?

¹⁷ În timp ce sistemul actual se îndreaptă spre sfârşit, prezisele „dureri“ vor continua (Mat. 24:8). De exemplu, preţul alimentelor ar putea creşte foarte mult din cauza cererii tot mai mari, a condiţiilor meteo extreme sau a instabilităţii economice. Găsirea unui loc de muncă ar putea deveni o problemă. Angajaţii ar putea fi obligaţi să lucreze mai multe ore. Indiferent ce s-ar întâmpla, toţi cei ce pun interesele spirituale pe primul loc în viaţă păstrându-şi ‘un ochi simplu’ nu trebuie să se îngrijoreze peste măsură! Ei ştiu că Dumnezeu îi iubeşte şi are grijă de ei (Mat. 6:22–34). Să vedem, de exemplu, cum l-a susţinut Iehova pe Ieremia în perioada tulbure care a precedat distrugerea Ierusalimului în 607 î.e.n.

18. Cum şi-a dovedit Iehova iubirea faţă de Ieremia în timpul asedierii Ierusalimului?

¹⁸ În ultima parte a asedierii Ierusalimului de către babilonieni, Ieremia era întemniţat în Curtea Gărzii. Cum avea el să-şi procure hrana? Dacă ar fi fost liber, şi-ar fi procurat-o singur. Dar acum, Ieremia depindea în totalitate de cei din jur, care, aproape fără excepţie, îl urau. Cu toate acestea, Ieremia nu şi-a pus încrederea în oameni, ci în Dumnezeu, care îi promisese că va avea grijă de el. Şi-a respectat Iehova cuvântul? Categoric! El s-a îngrijit ca Ieremia să primească zilnic „o pâine rotundă . . . până când s-a terminat toată pâinea din oraş“ (Ier. 37:21). Ieremia a supravieţuit foametei şi bolii, rămânând astfel în viaţă. La fel s-a întâmplat şi cu Baruc, cu Ebed-Melec şi cu alţii (Ier. 38:2; 39:15–18).

19. În timp ce înfruntăm viitorul, ce ar trebui să fim hotărâţi să facem?

¹⁹ Într-adevăr, „ochii lui Iehova sunt peste cei drepţi, iar urechile lui spre implorarea lor“ (1 Pet. 3:12). Nu-i aşa că simţim o mare bucurie ştiind că Tatăl nostru ceresc veghează cu iubire asupra noastră? Nu ne dă acest gând un sentiment de siguranţă? Să fim deci hotărâţi să umblăm cu Dumnezeu, indiferent ce ne-ar aduce viitorul! Putem fi siguri că Iehova veghează mereu ca un tată iubitor asupra celor loiali! (Ps. 32:8) (Citeşte Isaia 41:13.)

[Note de subsol]

Puteţi explica?

• Cum putem arăta că ‘umblăm cu Dumnezeu’?

• Cum şi-a demonstrat Iehova iubirea faţă de Baruc?

• Cum reflectă Isus, în calitate de Cap al congregaţiei creştine, calităţile Tatălui său?

• Cum putem arăta că ne încredem în Iehova în aceste timpuri critice?

[Întrebări de studiu]

[Legenda ilustraţiei/fotografiei de la pagina 9]

Asemenea lui Ieremia, bătrânii creştini reflectă grija lui Iehova

[Legenda fotografiei de la pagina 10]

Cum ne ajută Iehova la momentul potrivit?