Ce înseamnă pentru tine prezenţa lui Cristos?

„Care va fi semnul prezenţei tale şi al încheierii acestui sistem?“ (MAT. 24:3)

1. Ce întrebare importantă i-au pus apostolii lui Isus?

CU APROAPE două mii de ani în urmă, pe muntele Măslinilor, patru apostoli ai lui Isus au venit la Stăpânul lor, deoparte, şi l-au întrebat: „Când vor avea loc aceste lucruri şi care va fi semnul prezenţei tale şi al încheierii acestui sistem?“ (Mat. 24:3). În această întrebare, apostolii au folosit două expresii de mare însemnătate: „prezenţa ta“ şi „încheierea acestui sistem“. La ce se referă ele?

2. Care este sensul de bază al cuvântului „încheiere“?

² Să analizăm mai întâi a doua expresie. Termenul „încheiere“ traduce cuvântul grecesc suntéleia. În Traducerea lumii noi, acest cuvânt este redat cu consecvenţă „încheiere“, în vreme ce un termen grecesc înrudit, télos, este tradus „sfârşit“. Ca să înţelegem deosebirea dintre aceste două cuvinte, să ne gândim la o cuvântare ţinută la Sala Regatului. Încheierea cuvântării este ultima parte, în care vorbitorul le aminteşte pe scurt ascultătorilor ideile principale şi arată cum li se aplică ele. Sfârşitul cuvântării este momentul când vorbitorul coboară de pe podium. În mod asemănător, expresia biblică „încheierea acestui sistem“ se referă la perioada premergătoare sfârşitului, incluzând sfârşitul propriu-zis.

3. Care sunt unele evenimente ce au loc pe parcursul prezenţei lui Isus?

³ Dar care este sensul celeilalte expresii din întrebarea pusă de apostoli? Cuvântul „prezenţă“ traduce termenul grecesc parousía. * Parousía, sau prezenţa, lui Cristos a început în 1914, odată cu întronarea sa în cer, şi continuă pe o perioadă care include şi ‘necazul cel mare’, când el va veni să-i distrugă pe cei răi (Mat. 24:21). Pe parcursul prezenţei lui  Isus se derulează „zilele din urmă“ ale acestui sistem şi au loc mai multe evenimente precum strângerea celor aleşi şi învierea lor la viaţă cerească (2 Tim. 3:1; 1 Cor. 15:23; 1 Tes. 4:15–17; 2 Tes. 2:1). Se poate spune că perioada numită „încheierea acestui sistem“ (suntéleia) coincide cu perioada numită prezenţa (parousía) lui Cristos.

O perioadă mai lungă

4. Ce asemănare există între prezenţa lui Isus şi evenimentele din zilele lui Noe?

⁴ Faptul că termenul parousía se referă la o perioadă mai lungă este în armonie cu ceea ce a spus Isus despre prezenţa sa. (Citeşte Matei 24:37–39.) Să observăm că Isus nu a comparat prezenţa sa cu perioada relativ scurtă în care a avut loc Potopul, ci cu perioada mai lungă premergătoare Potopului, perioadă în care Noe a construit arca şi a făcut o lucrare de predicare. Această perioadă, care a culminat cu Potopul, a durat zeci de ani. În mod asemănător, prezenţa lui Cristos include evenimentele premergătoare marelui necaz, inclusiv marele necaz (2 Tes. 1:6–9).

5. Cum arată capitolul 6 din Revelaţia că prezenţa lui Isus acoperă o perioadă mai lungă?

⁵ Şi alte profeţii biblice arată clar că prezenţa lui Cristos se referă la o perioadă mai lungă şi nu doar la venirea sa pentru a-i distruge pe cei răi. Cartea Revelaţia îl prezintă pe Isus pe un cal alb şi arată că i se dă o coroană. (Citeşte Revelaţia 6:1–8.) Despre Isus se spune apoi că, după încoronarea sa ca Rege în 1914, iese „victorios ca să-şi desăvârşească victoria“. Relatarea arată în continuare că el este urmat de alţi călăreţi pe cai de culori diferite care reprezintă în mod profetic războiul, lipsurile de alimente şi epidemiile, lucruri care se întâmplă în perioada mai lungă numită „zilele din urmă“. Noi suntem martori la împlinirea acestei profeţii!

6. Ce înţelegem din Revelaţia capitolul 12 despre prezenţa lui Cristos?

⁶ Capitolul 12 din Revelaţia aduce şi alte detalii despre instaurarea Regatului lui Dumnezeu în cer. Aici citim despre un război din domeniul invizibil. Mihael — Isus Cristos în poziţia sa cerească — şi îngerii săi luptă împotriva Diavolului şi demonilor lui. Satan Diavolul şi hoardele lui sunt aruncaţi pe pământ. De atunci, spune Biblia, Diavolul este cuprins de o mare mânie, „ştiind că nu mai are decât puţin timp“. (Citeşte Revelaţia 12:7–12.) Aşadar, este evident că, după instaurarea Regatului lui Cristos în cer, urmează o perioadă de ‘vaiuri’ tot mai mari pentru pământ şi locuitorii lui.

7. Despre ce se vorbeşte în al doilea psalm biblic, şi ce posibilitate prezintă el?

⁷ În aceeaşi ordine de idei, al doilea psalm din Biblie prezintă în mod profetic întronarea lui Isus ca Rege pe muntele Sion ceresc. (Citeşte Psalmii 2:5–9 şi 110:1, 2.) Însă acelaşi psalm mai arată că există o perioadă în care conducătorilor de pe pământ şi supuşilor lor li se dă posibilitatea să se supună guvernului lui Cristos. Ei sunt îndemnaţi ‘să arate perspicacitate’ şi ‘să se lase corectaţi’. Da, în acel timp, „fericiţi sunt toţi cei ce se refugiază în [Dumnezeu]“ slujindu-i lui şi Regelui numit de el. Aşadar, pe parcursul prezenţei lui Isus ca rege în exerciţiu, aceşti oameni au posibilitatea să facă schimbările care se impun (Ps. 2:10–12).

Să recunoaştem semnul

8, 9. Cine avea să recunoască şi să înţeleagă semnul prezenţei lui Cristos?

⁸ Când fariseii l-au întrebat pe Isus când va veni Regatul, el le-a răspuns că nu va  veni „într-un fel care izbeşte privirile“, aşa cum se aşteptau ei (Luca 17:20, 21). Cei fără credinţă nu aveau să înţeleagă acest lucru. Şi cum ar fi putut să înţeleagă din moment ce nici măcar nu-l recunoşteau pe Isus ca viitor Rege al lor? Aşadar, cine avea să recunoască şi să înţeleagă semnul prezenţei lui Cristos?

⁹ În continuare Isus a spus că discipolii săi aveau să vadă semnul la fel de clar cum vedeau „fulgerul cu străfulgerarea lui, [care] străluceşte dintr-o parte de sub cer până în altă parte de sub cer“. (Citeşte Luca 17:24–29.) De remarcat este că textul din Matei 24:23–27, care prezintă aceeaşi idee, arată clar că Isus Cristos vorbea despre semnul prezenţei sale.

Generaţia care vede semnul

10, 11. a) Cum s-a explicat în trecut expresia „această generaţie“ din Matei 24:34? b) Cine făcea parte din „această generaţie“, după cum au înţeles discipolii lui Isus?

¹⁰ După cum ştim, revista Turnul de veghe a explicat că expresia „această generaţie“ din Matei 24:34 a însemnat pentru secolul I „generaţia contemporană de iudei necredincioşi“. * Această explicaţie părea logică deoarece în toate celelalte situaţii când Isus a folosit cuvântul „generaţie“ termenul biblic are conotaţii negative, în majoritatea cazurilor Isus descriind generaţia printr-un adjectiv cu sens negativ, de pildă „rea“ (Mat. 12:39; 17:17; Mar. 8:38). Astfel, s-a considerat că, în împlinirea modernă, Isus s-a referit la „generaţia“ rea de oameni necredincioşi care aveau să vadă atât evenimentele ce marchează „încheierea acestui sistem“ (suntéleia), cât şi sfârşitul sistemului (télos).

¹¹ Este adevărat că atunci când a folosit termenul „generaţie“ în sens negativ Isus vorbea cu sau despre oamenii răi din vremea sa. Dar înseamnă asta neapărat că în Matei 24:34 s-a referit tot la ei? Să ne amintim că patru discipoli ai lui Isus s-au dus la el „deoparte“ (Mat. 24:3). Dat fiind că de această dată Isus nu a vorbit în termeni negativi despre „această generaţie“, fără îndoială apostolii au înţeles că ei şi ceilalţi discipoli făceau parte din „generaţia“ care nu avea să treacă ‘până nu urmau să se întâmple toate aceste lucruri’.

12. Cum ne ajută contextul să înţelegem la cine s-a referit Isus prin termenul „generaţie“?

¹² Ce ne ajută să tragem această concluzie? O analiză atentă a contextului. Potrivit textului din Matei 24:32, 33, Isus a spus: „Învăţaţi de la smochin această ilustrare: Când mlădiţa lui este fragedă şi îi dau frunzele,  ştiţi că vara este aproape. Tot aşa şi voi, când veţi vedea aceste lucruri întâmplându-se, să ştiţi că el este aproape, la uşi“ (compară cu Marcu 13:28–30 şi Luca 21:30–32). Apoi, în Matei 24:34 citim: „Adevărat vă spun că această generaţie nu va trece nicidecum până nu se vor întâmpla toate aceste lucruri“.

13, 14. De ce putem spune că, prin termenul „generaţie“ din Matei 24:34, Isus trebuie să se fi referit la discipolii săi?

¹³ După cum am observat în Matei 24:33, Isus a spus că discipolii, care în scurt timp aveau să fie unşi cu spirit sfânt, erau cei ce puteau să tragă anumite concluzii când aveau să vadă „toate aceste lucruri“ întâmplându-se. Aşadar, Isus trebuie să se fi referit la discipolii săi când a afirmat: „Această generaţie nu va trece nicidecum până nu se vor întâmpla toate aceste lucruri“.

¹⁴ Spre deosebire de cei necredincioşi, discipolii lui Isus nu numai că aveau să vadă semnul, dar aveau să-l şi înţeleagă. Ei aveau ‘să înveţe’ din caracteristicile semnului şi ‘să le ştie’ semnificaţia reală. Ei urmau să înţeleagă pe deplin că „el este aproape, la uşi“. E adevărat că şi iudeii necredincioşi, şi creştinii unşi fideli au văzut împlinindu-se la scară mică cuvintele lui Isus în secolul I, dar numai discipolii săi unşi au putut învăţa ceva din acele evenimente, au putut înţelege adevărata lor semnificaţie.

15. a) Cine intră în alcătuirea ‘generaţiei’ actuale despre care a vorbit Isus? b) De ce nu putem calcula cu precizie durata ‘acestei generaţii’? (Vezi chenarul de la pagina 25.)

¹⁵ Cei care în prezent nu înţeleg lucrurile spirituale sunt de părere că semnul prezenţei lui Isus nu „izbeşte privirile“ în niciun fel. Ei consideră că lucrurile îşi urmează cursul pe care l-au avut dintotdeauna (2 Pet. 3:4). În schimb, pentru fraţii unşi fideli ai lui Cristos, clasa Ioan din timpul nostru, semnul este la fel de evident ca strălucirea unui fulger. Ei l-au recunoscut şi au înţeles corect acest semn. Ca grup, aceşti creştini unşi alcătuiesc „generaţia“ actuală care nu va trece „până nu se vor întâmpla toate aceste lucruri“. * De aici deducem că unii fraţi unşi ai lui Cristos vor fi încă în viaţă pe pământ când va începe prezisul mare necaz.

 „Vegheaţi“

16. Ce trebuie să facă toţi discipolii lui Cristos?

¹⁶ Dar nu e de ajuns să recunoaştem semnul. Isus a mai spus: „Şi ceea ce vă zic vouă, zic tuturor: Vegheaţi!“ (Marcu 13:37). Acest îndemn este deosebit de important pentru noi toţi, indiferent că suntem dintre cei unşi sau din marea mulţime. Au trecut nouă decenii de când Isus a fost întronat în cer, în 1914. Trebuie să fim pregătiţi şi să veghem, chiar dacă s-ar putea să nu fie uşor. Dacă înţelegem că Isus Cristos este prezent în mod invizibil ca Rege în exerciţiu ne va fi mai uşor să procedăm astfel. Mai mult, vom fi mereu conştienţi că el va veni să-i distrugă pe duşmani în curând, ‘la o oră la care nu ne gândim’ (Luca 12:40).

17. Ce sentimente ar trebui să trezească în noi faptul că înţelegem semnificaţia prezenţei lui Cristos, şi ce ar trebui să fim hotărâţi să facem?

¹⁷ Înţelegând semnificaţia prezenţei lui Cristos, vom avea un şi mai puternic sentiment al urgenţei. Chiar dacă nu-l vedem pe Isus, ştim că este deja prezent şi că domneşte în cer, din 1914. În curând, va veni să-i distrugă pe cei răi şi va face schimbări radicale pe întregul pământ. Trebuie să fim deci mai hotărâţi ca oricând să participăm la lucrarea prezisă de Isus prin cuvintele: „Această veste bună despre regat va fi predicată pe tot pământul locuit ca mărturie pentru toate naţiunile. Şi atunci va veni sfârşitul [télos]“ (Mat. 24:14).

[Note de subsol]

Cum aţi răspunde?

• De unde ştim că prezenţa lui Isus este o perioadă mai lungă de timp?

• Cine recunoaşte şi înţelege semnul prezenţei lui Isus?

• Din cine este formată generaţia actuală din Matei 24:34?

• De ce nu putem calcula cu precizie durata ‘acestei generaţii’?

[Întrebări de studiu]

[Chenarul de la pagina 25]

Putem calcula durata ‘acestei generaţii’?

Cuvântul „generaţie“ se referă, de obicei, la oameni de diferite vârste care trăiesc într-un anumit interval de timp sau care sunt martorii unui anumit eveniment. De exemplu, în Exodul 1:6 se spune: „În cele din urmă, Iosif a murit şi, la fel, toţi fraţii lui şi toată generaţia aceea“. Iosif şi fraţii săi aveau vârste diferite, dar au fost cu toţii martorii aceloraşi evenimente în acelaşi interval de timp. Din „generaţia aceea“ făceau parte unii fraţi ai lui Iosif care se născuseră înaintea lui. Unii dintre ei au trăit şi după moartea lui Iosif (Gen. 50:24). Alţi oameni din „generaţia aceea“, cum a fost Beniamin, s-au născut după Iosif şi probabil că au trăit şi după moartea lui.

Aşadar, când termenul „generaţie“ este folosit cu referire la oamenii care trăiesc într-un anumit interval de timp, nu se poate preciza cu exactitate durata acestei perioade; se poate spune doar că ea are un sfârşit şi că nu va fi exagerat de lungă. Prin urmare, când a folosit expresia „această generaţie“, în Matei 24:34, Isus nu le-a dat discipolilor o formulă cu ajutorul căreia să calculeze când vor lua sfârşit „zilele din urmă“. De fapt, în continuare Isus a arătat clar că ei nu aveau să ştie „ziua şi ora aceea“ (2 Tim. 3:1; Mat. 24:36).

[Legenda ilustraţiei de la paginile 22, 23]

După ce a devenit Rege în 1914, Isus „a ieşit victorios“

[Legenda fotografiei de la pagina 24]

„Această generaţie nu va trece nicidecum până nu se vor întâmpla toate aceste lucruri“