Vă amintiţi?
Vă amintiţi?
V-au plăcut ultimele numere ale Turnului de veghere? Dacă da, încercaţi să răspundeţi la următoarele întrebări:
• Ce idei din Predica de pe munte am putea include în programul nostru personal pentru a reduce stresul?
Am putea citi în fiecare zi, fie din această predică, fie dintr-un alt loc din evanghelii, una dintre învăţăturile de bază predate de Isus. Meditând asupra ei şi încercând să o aplicăm în viaţă, vom putea fi mai fericiţi şi mai puţin stresaţi. — 15/12, paginile 12–14.
• Enumeraţi trei motive întemeiate pentru care bătrânii de congregaţie trebuie să-i instruiască pe slujitorii ministeriali să preia responsabilităţi suplimentare.
Datorită creşterii numărului de Martori ai lui Iehova este nevoie de mai mulţi bărbaţi cu simţul răspunderii care să-i ajute pe cei nou-botezaţi să progreseze. Vârsta înaintată sau problemele de sănătate limitează activitatea celor ce slujesc de mult timp ca bătrâni. În plus, unii bătrâni capabili au şi alte responsabilităţi, pe lângă cele care ţin de congregaţia în care activează şi, din acest motiv, probabil că nu mai pot sluji în cadrul ei la fel de mult ca în trecut. — 1/1, pagina 29.
• Cum îşi pun unii oameni încrederea în dumnezei ireali?
Mulţi se închină dumnezeilor religiei lor, însă aceştia nu au viaţă şi nici nu pot să-i salveze, aşa cum nici Baal nu a putut să o facă în zilele lui Ilie (1 Împăraţi 18:26, 29; Psalmul 135:15–17). Alţii venerează personalităţi din lumea divertismentelor sau staruri din lumea sportului, care nu pot oferi nici o speranţă viabilă. În contrast cu toţi aceştia, Iehova există cu adevărat şi îşi duce la îndeplinire scopurile. — 15/1, paginile 3–5.
• Ce putem învăţa din modul în care a reacţionat Cain la avertismentul lui Iehova?
Dumnezeu ne-a înzestrat cu darul liberului arbitru şi, prin urmare, putem alege să facem ce este drept, nu să ne abatem de la ceea ce este bine, aşa cum a făcut Cain. Relatarea biblică mai arată că Iehova îşi execută, cu siguranţă, sentinţa împotriva celor nepenitenţi. — 15/1, paginile 22–23.
• De ce este curăţenia deosebit de importantă în prezent?
Ca urmare a schimbărilor intervenite în stilul de viaţă, mulţi au ajuns să aloce mai puţin timp curăţirii casei decât se obişnuia în trecut. Când este vorba de mâncare şi apă, ignorarea normelor de igienă poate fi periculoasă pentru sănătate. Pe lângă curăţenia fizică, Biblia accentuează importanţa curăţeniei spirituale, morale şi mintale. — 1/2, paginile 3–6.
• La ce s-a referit Pavel când a spus despre martorii precreştini că ‘nu vor fi făcuţi perfecţi fără noi’ (Evrei 11:40)?
Pe parcursul viitoarei Domnii Milenare, Cristos şi fraţii săi unşi vor acţiona în calitate de regi şi preoţi în cer şi vor revărsa asupra celor înviaţi binecuvântările jertfei de răscumpărare. Astfel, oamenii fideli, cum sunt şi cei amintiţi în Evrei capitolul 11, vor „fi făcuţi perfecţi“. — 1/2, pagina 23.
• Ce a vrut să spună Pavel când le-a zis evreilor: „Încă nu v-aţi împotrivit până la sânge“ (Evrei 12:4)?
Pavel s-a referit la faptul de a se împotrivi până la moarte. Existau exemple concrete de persoane care rămăseseră fidele până la moarte. Deoarece evreii cărora le scria Pavel nu fuseseră încercaţi până la acel punct, ei trebuiau să progreseze spre maturitate, zidindu-şi credinţa pentru a suporta orice încercare viitoare. — 15/2, pagina 29.
• De ce este mai bine să evităm să spunem că justiţia lui Iehova e temperată de îndurarea sa?
În unele limbi, „a tempera“ poate însemna „a modera“ sau „a limita“. Iehova este un Dumnezeu care manifestă atât justiţie, cât şi îndurare, cele două calităţi împletindu-se în mod armonios (Exodul 34:6, 7; Deuteronomul 32:4; Psalmii 116:5; 145:9). Nu este necesar ca justiţia lui Iehova să fie moderată, sau temperată, de îndurare. — 1/3, pagina 30.
• Este potrivit ca un creştin să îmbălsămeze corpul unui membru decedat al familiei?
Îmbălsămarea este o metodă de conservare a cadavrelor. În antichitate, unii o practicau din motive religioase. Dar nu aşa stau lucrurile în cazul închinătorilor adevăraţi (Eclesiastul 9:5; Faptele 24:15). Îmbălsămarea este pur şi simplu o amânare a inevitabilului, adică a întoarcerii corpului în ţărână (Geneza 3:19). Însă nu trebuie să ne îngrijorăm dacă legile locale cer ca trupul să fie îmbălsămat, dacă unii membri ai familiei doresc acest lucru sau dacă îmbălsămarea este necesară deoarece unele persoane trebuie să parcurgă mari distanţe pentru a fi prezente la înmormântare. — 15/3, paginile 29–31.
• Ce exemple biblice ne arată că Dumnezeu acceptă oameni din toate naţiunile?
Iehova l-a trimis pe profetul Iona să-i avertizeze pe niniviţi şi l-a îndemnat să le accepte căinţa. Prin cuvinte şi fapte, Isus i-a încurajat pe israeliţi să manifeste iubire faţă de samariteni. Apostolii Petru şi Pavel au luat parte la ducerea veştii bune neevreilor. Din aceste exemple învăţăm că trebuie să ne străduim să-i ajutăm pe oameni indiferent de mediul din care provin. — 1/4, paginile 21–24.