Prejudecățile au la bază deseori informații greșite. Iată câteva exemple:

• Unii angajatori consideră în mod eronat că femeile nu sunt calificate pentru posturi în domeniul tehnic sau în cel științific.

• În Evul Mediu, evreii din Europa au fost acuzați în mod fals că otrăveau apa din puțuri și răspândeau boli. Mai târziu, în timpul regimului nazist, au fost acuzați de cauzarea crizei economice din Germania. În ambele cazuri, evreii au ajuns victimele unor prejudecăți extreme, unele fiind evidente și astăzi.

• Mulți trag concluzia greșită că orice om care are un handicap este un om trist sau plin de amărăciune.

Oamenii care au astfel de idei ar putea găsi exemple sau dovezi care, în aparență, le sprijină părerea. Ei consideră că oricine are un punct de vedere diferit este ignorant.

„Nu este bine ca omul să nu aibă cunoștință.” (PROVERBELE 19:2)

Ce înseamnă? Când nu știm cum stau lucrurile în realitate, luăm decizii greșite. Dacă ne bazăm ideile pe informații neverificate și nu pe fapte, îi vom judeca greșit pe alții.

Dacă știm adevărul despre alții, nu vom da crezare lucrurilor neadevărate care se  spun despre ei. Iar odată ce înțelegem că nu ni s-a spus adevărul despre un anumit grup social, vom fi mai precauți înainte să tragem concluzii despre alte grupuri sociale.

• Nu uita că părerile generale cu privire la un grup minoritar nu se aplică neapărat la toți membrii acelui grup.

• Admite că nu cunoști totul despre alții.

• Încearcă să afli cum stau lucrurile în realitate apelând la o sursă sigură de informații.