Cine se află în spatele ocultismului?

BIBLIA spune despre Creatorul nostru: „Dumnezeu este lumină şi . . . în unitate cu el nu este nicidecum întuneric“ (1 Ioan 1:5). Acest lucru este adevărat îndeosebi în sens spiritual. Prin urmare, s-ar putea afla adevăratul Dumnezeu în spatele ocultismului? Sau e vorba mai degrabă de o forţă malefică?

Practicile oculte cel mai des întâlnite sunt divinaţia şi spiritismul, care includ astrologia, numerologia, chiromanţia şi vrăjitoria, precum şi comunicarea cu „morţii“. Aceste practici au o istorie îndelungată, majoritatea datând de pe vremea anticului Babilon, ale cărui ruine se află pe teritoriul actualului Irak (Isaia 47:1, 12, 13). Din Babilon, practicile oculte s-au răspândit în întreaga lume antică, pătrunzând adânc în numeroase culturi şi civilizaţii.

Dar să ne gândim la un episod biblic petrecut în oraşul Filipi din vechea Macedonie. Aici, un mic grup de evanghelizatori creştini, între care apostolul Pavel şi medicul Luca, au întâlnit o fată care avea puteri oculte. Iată cum a descris Luca, în cartea biblică pe care a redactat-o, sursa ascunsă a acestor puteri: „Ne-a ieşit  înainte o servitoare care avea un spirit, un demon de ghicire. Ea le aducea mult câştig stăpânilor ei făcând preziceri“ (Faptele 16:16–18).

Da, puterile fetei nu proveneau de la adevăratul Dumnezeu, Iehova, ci de la un demon, un spirit rău. De aceea, Pavel şi însoţitorii săi au refuzat s-o asculte. Dar poate că vă întrebaţi: Cine sunt demonii? Cum au venit ei în existenţă? Biblia nu lasă nici aceste întrebări fără răspuns.

Cine sunt demonii?

Cu mult înainte ca Iehova să-i creeze pe oameni, el a adus în existenţă în cer nenumărate creaturi spirituale inteligente, numite în Scripturi ‘fii ai lui Dumnezeu’ (Iov 38:4, 7). Asemenea oamenilor, aceşti fii spirituali au liber-arbitru şi multă vreme i-au fost loiali lui Dumnezeu. La un moment dat însă, lucrurile s-au schimbat radical. Ce s-a întâmplat?

După ce Dumnezeu i-a creat pe oameni, o fiinţă spirituală a început să râvnească la ceva ce nu i se cuvenea: a dorit să i se aducă închinare. Folosindu-se de un şarpe, precum un ventriloc de o păpuşă, acest înger rău a amăgit-o pe prima femeie, Eva, astfel că ea nu a mai ascultat de Creator (Geneza 3:1–6). Biblia îl numeşte pe îngerul rebel „şarpele cel vechi, . . . Diavol şi Satan“ (Revelaţia 12:9). Isus a spus că Diavolul era un „ucigaş“ care „n-a rămas ferm în adevăr“, adăugând: „Când spune o minciună, vorbeşte potrivit firii lui, pentru că este mincinos şi tatăl minciunii“ (Ioan 8:44).

Cu timpul, şi alţi ‘fii [spirituali] ai adevăratului Dumnezeu’ i s-au alăturat lui Satan în răzvrătirea sa (Geneza 6:1, 2). Biblia spune despre ei că sunt „îngerii care au păcătuit“, care „nu şi-au păstrat locul iniţial, ci şi-au părăsit locuinţa potrivită pentru ei“, adică locuinţa cerească (2 Petru 2:4; Iuda 6). Toţi aceştia au ajuns să fie numiţi demoni (Iacov 2:19). Răzvrătirea lor nu se opreşte însă aici. Ei sunt hotărâţi să-i îndepărteze pe cât mai mulţi oameni de închinarea adevărată, aşa cum au făcut cu numeroşi israeliţi în timpurile biblice (Deuteronomul 32:16, 17). În acest scop, Satan şi demonii se folosesc cu viclenie, la fel ca în trecut, de minciuni de natură religioasă (2 Corinteni 11:14, 15).

Ne putem apăra!

Deşi spiritele rele au puteri supranaturale, putem, cu ajutorul lui Dumnezeu, ‘să ne împotrivim lor’ şi să ieşim victorioşi (1 Petru 5:9). Totuşi, pentru a primi acest ajutor, trebuie să cunoaştem cerinţele lui Dumnezeu şi să acţionăm în armonie cu ele. Privitor la creştinii din zilele sale, apostolul Pavel a scris: „N-am încetat să ne rugăm pentru voi şi să cerem să vă umpleţi de cunoştinţa exactă a voinţei sale în toată înţelepciunea şi înţelegerea spirituală, ca să umblaţi într-un mod demn de Iehova pentru a-i plăcea pe deplin“ (Coloseni 1:9, 10).

Între cei care au dobândit această ‘cunoştinţă exactă’ au fost mulţi locuitori ai oraşului Efes care practicau magia. Să observăm cum i-a influenţat cunoaşterea adevărului. În Biblie citim: „Mulţi dintre cei ce practicau magia şi-au adunat cărţile şi le-au ars în faţa tuturor“. În treacăt fie spus, acele cărţi valorau „cincizeci de mii de arginţi“, o sumă deloc neînsemnată! (Faptele 19:17–19) Exemplul acestor creştini  plini de curaj a fost consemnat spre folosul nostru (2 Timotei 3:16).

Principii care ne ocrotesc

Există şi alte lucruri pe care le putem face pentru a ne proteja de influenţa demonilor. Următoarele principii biblice sunt foarte utile în acest sens.

„Nu credeţi orice declaraţie inspirată, ci verificaţi declaraţiile inspirate ca să vedeţi dacă provin de la Dumnezeu.“ (1 Ioan 4:1) S-ar putea ca unele afirmaţii făcute de astrologi, mediumuri şi vraci să fie adevărate. De exemplu, fata demonizată din Filipi a spus adevărul despre Pavel şi însoţitorii săi: „Oamenii aceştia sunt sclavi ai Dumnezeului Preaînalt şi vă vestesc calea salvării!“ (Faptele 16:17). Cu toate acestea, apostolul şi cei care îl însoţeau au refuzat să-i acorde atenţie. Pavel chiar i-a poruncit spiritului rău să iasă din fată. Ce învăţăm de aici? Să verificăm afirmaţiile de natură religioasă, comparându-le cu ceea ce spune Biblia (Faptele 17:11).

„Supuneţi-vă . . . lui Dumnezeu, dar împotriviţi-vă Diavolului, iar el va fugi de la voi.“ (Iacov 4:7) Demonii sunt duşmanii lui Dumnezeu şi, prin urmare, şi ai noştri. Nu trebuie nici măcar să fim curioşi cu privire la căile lor întunecate! Trebuie, în schimb, să ne supunem lui Dumnezeu respectându-i poruncile, care vădesc iubire şi care nu sunt grele (1 Ioan 5:3). Iată, de pildă, ce poruncă i-a dat Dumnezeu naţiunii Israel din vechime: „Să nu se găsească la tine nimeni care . . . ghiceşte, nimeni care practică magia, nimeni care caută semne prevestitoare, niciun vrăjitor, nimeni care leagă cu farmece, nimeni care consultă un medium sau un prezicător, nimeni care întreabă morţii. Fiindcă Iehova detestă pe oricine face aceste lucruri“ (Deuteronomul 18:10–12). Dumnezeu nu şi-a schimbat punctul de vedere (Galateni 5:19, 20).

„Nu există farmece care să aducă răul împotriva [slujitorilor lui Iehova].“ (Numerele 23:23) Cei care doresc să-i fie plăcuţi lui Dumnezeu nu trebuie să se teamă de demoni. De fapt, aceste spirite rele „se cutremură“ înaintea lui Dumnezeu, conştiente fiind de puterea lui nemăsurată, pe care o va folosi în cele din urmă ca să-i distrugă (Iacov 2:19). Dumnezeu ‘îşi va arăta puterea pentru cei a căror inimă este întreagă faţă de el’ şi „nu va îngădui niciodată să se clatine cel drept“ (2 Cronici 16:9; Psalmul 55:22).

„Cei vii sunt conştienţi că vor muri, dar cei morţi nu sunt conştienţi de nimic.“ (Eclesiastul 9:5) Cuvântul lui Dumnezeu ne învaţă că la moarte efectiv încetăm să existăm. Aşadar, nu trebuie să ne fie frică de morţi, întrucât ei nu ne pot face niciun rău (Isaia 26:14). Ca să-i înşele pe oameni, uneori demonii pretind că sunt spiritul unei persoane decedate. Aşa se explică de ce oamenii constată că acel „spirit“ este total diferit de persoana bună pe care o ştiau ei.

„Nu puteţi să luaţi parte la «masa lui Iehova» şi la masa demonilor.“ (1 Corinteni 10:21, 22) Cei care îl iubesc cu adevărat pe Iehova vor sta departe de tot ce are legătură cu ocultismul sau promovează practici şi convingeri oculte, indiferent că e vorba de cărţi, filme ori videojocuri. * „Nu voi pune în faţa ochilor mei niciun lucru lipsit de valoare“, se spune în Psalmul 101:3. Mai mult, divertismentele cu conţinut ocult adesea glorifică violenţa şi imoralitatea, lucruri pe care ‘cei ce îl iubesc pe Iehova’ le resping categoric (Psalmul 97:10).

Deşi demonii au încercat mereu să-şi ascundă adevărata identitate de oameni, ei n-au reuşit niciodată pe deplin. Prin intermediul Bibliei, Iehova îi demască, dezvăluindu-ne cine sunt în realitate: fiinţe mincinoase, pline de răutate şi duşmani declaraţi ai omului. Cât de diferit e Creatorul nostru, Iehova Dumnezeu! După cum vom vedea în următorul articol, el ne iubeşte, ne spune întotdeauna adevărul şi doreşte să trăim fericiţi pentru eternitate (Ioan 3:16; 17:17).

[Notă de subsol]