Îţi poţi îmbunătăţi memoria!

„Memoria ne lărgeşte orizontul. Fără ea, n-am avea sentimentul continuităţii, iar chipul pe care l-am vedea dimineaţa când ne privim în oglindă ni s-ar părea străin. Zilele şi întâmplările n-ar avea nicio legătură între ele; n-am putea nici să învăţăm din trecut, nici să anticipăm viitorul“ MYSTERIES OF THE MIND (Tainele minţii).

CUM se face că unele păsări îşi amintesc după luni de zile unde şi-au ascuns seminţele pentru iarnă, veveriţele nu uită locurile unde şi-au îngropat nucile, dar noi nu mai ştim unde ne-am lăsat cheile acum o oră? Ne plângem adesea că memoria ne joacă feste. În realitate însă, deşi imperfect, creierul nostru are o uluitoare capacitate de a acumula şi a stoca informaţii. Secretul e să-l folosim cât mai mult posibil.

Un potenţial uriaş

Deşi are circa 1,4 kg şi este cam cât un grapefrut, creierul uman conţine aproximativ 100 de milioane de neuroni, sau celule nervoase, care formează o reţea de o complexitate extraordinară. De fapt, fiecare neuron poate face conexiuni cu alţi 100 000 de neuroni. Astfel, creierul are un uriaş potenţial de a prelucra şi de a reţine informaţii. Problema este să ni le amintim când avem nevoie de ele. Există oameni care se mândresc cu o memorie foarte bună. Şi se pare că memoria nu depinde neapărat de câtă şcoală ai.

De exemplu, grioţii, cronicari tribali din vestul Africii, ştiu pe de rost numele a generaţii întregi de oameni din satele lor. Cu ajutorul grioţilor, scriitorul american Alex Haley, a cărui carte Rădăcini a câştigat un premiu Pulitzer, a reuşit să-şi afle strămoşii din Gambia până la a şasea generaţie. Iată ce a spus Haley: Le sunt profund îndatorat grioţilor africani. E adevărată vorba: Când moare un griot, e ca şi cum o bibliotecă întreagă ar arde din temelii“.

Să ne gândim şi la renumitul dirijor italian Arturo Toscanini, care a fost „descoperit“ la doar 19 ani, când a trebuit să înlocuiască un alt dirijor. Deşi avea o vedere slabă, el a reuşit să dirijeze din memorie întreaga operă Aida!

Asemenea performanţe ne uimesc. Dar majoritatea dintre noi avem capacitatea de a ne aminti mult mai mult decât ne putem imagina. Ai dori să-ţi îmbunătăţeşti memoria?

 Cum să-ţi îmbunătăţeşti memoria

Procesul de memorare are trei etape: codificarea, depozitarea şi reactualizarea. Creierul codifică informaţia când o primeşte şi o înregistrează. Apoi o stochează (depozitează) pentru a o folosi mai târziu (reactualizare). Când unul dintre aceste trei procese nu se realizează intervine aşa-numitul gol de memorie.

Printre diferitele tipuri de memorie identificate de specialişti figurează şi memoria senzorială, memoria de scurtă durată şi cea de lungă durată. Memoria senzorială primeşte informaţii de la stimuli prin intermediul simţurilor, precum mirosul, văzul şi pipăitul. Memoria de scurtă durată stochează temporar informaţii simple. De exemplu, putem reţine câteva cifre, ne putem aminti un număr de telefon înainte să-l formăm sau prima parte a unei fraze în timp ce o citim sau o ascultăm pe a doua. Dar, aşa cum bine ştim, memoria de scurtă durată are neajunsurile ei.

Dacă vrem să ne amintim o informaţie mai mult timp, trebuie să o stocăm în memoria de lungă durată. Dar cum putem face acest lucru? Iată câteva principii utile:

▪ Arată interes Cultivă interes faţă de subiectul respectiv şi aminteşte-ţi de ce vrei să reţii acele informaţii. Ştim din proprie experienţă că ne amintim mai uşor situaţiile în care am fost implicaţi afectiv. Iată o idee foarte utilă pentru cei ce studiază Biblia. Când cineva citeşte Biblia cu obiectivul de a se apropia de Iehova şi de a-i ajuta şi pe alţii să-l cunoască are şanse reale să-şi îmbunătăţească memoria (Proverbele 7:3; 2 Timotei 3:16).

▪ Fii atent „De cele mai multe ori, avem «goluri de memorie» fiindcă n-am fost suficient de atenţi“, se spune în cartea Tainele minţii. Ce te poate ajuta să fii atent? Arată interes şi, dacă e posibil, ia-ţi notiţe. Când ne luăm notiţe, nu numai că ne concentrăm mai bine, dar avem şi posibilitatea să recapitulăm materialul.

▪ Străduieşte-te să înţelegi „Dobândeşte pricepere“, ne îndeamnă Proverbele 4:7. Dacă nu înţelegi o noţiune sau o idee, probabil că ţi-o vei aminti parţial sau nu ţi-o vei aminti deloc. Însă dacă o înţelegi, vezi limpede legătura dintre elementele componente şi poţi privi problema în ansamblu. De exemplu, un student la o facultate de mecanică îşi va aminti mai multe lucruri despre un motor dacă înţelege cum funcţionează.

▪ Organizează informaţiile Organizează ideile sau conceptele pe categorii. De pildă, e mai uşor să reţii o listă de cumpărături dacă pui produsele pe categorii: carne, legume, fructe etc. Ar fi util să treci articolele pe listă într-o anumită ordine, de exemplu în ordine  alfabetică. Împarte informaţia în maxim 5–7 fragmente. De pildă, numerele de telefon se împart în două ca să fie mai uşor de reţinut.

▪ Repetă cu voce tare Dacă vrei să-ţi aminteşti de pildă un cuvânt sau o expresie într-o limbă străină, repetarea va întări conexiunile dintre neuroni. Cum anume? În primul rând, când pronunţi un cuvânt, te obligi să fii atent. În al doilea rând, ai posibilitatea să te verifici prin reacţia celorlalţi. Şi în al treilea rând, repetarea cu voce tare activează şi alte zone ale creierului.

▪ Vizualizează Imaginează-ţi ceea ce vrei să reţii. Ţi-ar putea fi de folos să faci un desen sau o schiţă. Ca şi atunci când repeţi cu voce tare, când vizualizezi antrenezi şi alte părţi ale creierului. Cu cât implici în acest proces mai multe simţuri, cu atât îţi vei întipări mai bine în minte informaţia.

▪ Fă asocieri Când înveţi ceva nou, fă asocieri cu ceea ce ştii deja. Când asociezi idei noi cu altele pe care le ai deja în minte, creierul codifică şi reactualizează mai uşor informaţia, asocierile servind astfel drept indiciu. De exemplu, dacă vrei să reţii numele cuiva, asociază-l cu un detaliu mai neobişnuit al înfăţişării lui sau cu un alt lucru ce te va ajuta să ţi-l aduci aminte. Cu cât asocierile sunt mai hazlii sau mai bizare, cu atât va fi mai uşor să-ţi aminteşti informaţia dorită. Simplu spus, trebuie să ne gândim la oamenii pe care vrem să ni-i amintim şi la lucrurile pe care nu vrem să le uităm.

În cartea Searching for Memory se spune: „Dacă aproape tot timpul mergem pe pilot automat, adică nu reflectăm la ce se întâmplă în jur sau la propriile experienţe, s-ar putea să ne coste: am putea ajunge să ne amintim doar frânturi de informaţii sau doar banalităţi din cotidian“.

▪ Fixează informaţia Fă-ţi timp să prelucrezi sau să asimilezi informaţia. Una dintre cele mai bune metode este să o recapitulăm, probabil împărtăşindu-i-o cuiva. Dacă ţi s-a întâmplat ceva deosebit sau ai citit ceva încurajator în Biblie sau în publicaţiile biblice, împărtăşeşte cuiva informaţiile respective. Astfel, amândoi veţi avea de câştigat. Tu îţi vei exersa memoria, iar celălalt va fi încurajat. Nu degeaba s-a zis că repetiţia e mama învăţăturii.

Mnemotehnica: un ajutor valoros

Oratorii din Grecia şi Roma antică puteau ţine discursuri lungi fără notiţe. Cum reuşeau? Foloseau tehnici mnemonice, care permit stocarea informaţiei în memoria de lungă durată şi reactualizarea ei.

Una dintre ele era metoda loci, descrisă prima dată de poetul grec Simonide din Keos, în  477 î.e.n. Această tehnică se bazează pe principiul organizării informaţiei, al vizualizării şi al asocierii ei cu ceva cunoscut, de pildă cu un semn de pe un drum sau cu un obiect din casă. Cei ce folosesc metoda loci parcurg un drum imaginar, asociind fiecare informaţie cu câte un semn sau obiect. Când vor să-şi aducă aminte acele informaţii, pur şi simplu fac aceeaşi plimbare mintală (vezi chenarul  „Fă o plimbare imaginară!“)

Studiile au arătat că memoria strălucită a unora dintre cei ce s-au remarcat la Campionatul Mondial de Memorare, ţinut anual, nu se datora neapărat unui coeficient de inteligenţă superior. Să notăm şi că majoritatea aveau între 40 şi 50 de ani. Secretul? Mulţi au atribuit performanţele lor tehnicilor mnemonice.

Ce poţi face dacă vrei să reţii o listă întreagă de cuvinte? Un procedeu mnemonic util este acronimul, un cuvânt format din litera sau literele iniţiale ale cuvintelor pe care vrei să le reţii. Mulţi nord-americani îşi amintesc numele celor cinci mari lacuri — Huron, Ontario, Michigan, Erie şi Superior — cu acronimul „HOMES“ (CASE). Un alt procedeu mnemonic este acrostihul, folosit adesea de evreii din vremurile biblice. De pildă, în mulţi psalmi, litera iniţială a fiecărui verset sau grup de versete urmează ordinea alfabetului ebraic (vezi Psalmii 25, 34, 37, 111, 112 şi 119). Acest procedeu i-a ajutat pe cântăreţii din vremurile biblice să-şi amintească toate cele 176 de versete ale Psalmului 119.

Da, poţi să-ţi îmbunătăţeşti memoria! Studiile au arătat că ea este ca un muşchi. Cu cât o folosim mai mult, cu atât devine mai puternică! Şi să nu uităm: e valabil şi la bătrâneţe!

[Chenarul de la pagina 27]

SUGESTII UTILE

▪ Stimulaţi-vă memoria învăţând ceva nou, de pildă o limbă străină, un instrument muzical etc.

▪ Concentraţi-vă asupra celor mai importante lucruri.

▪ Învăţaţi tehnici mnemonice.

▪ Beţi suficientă apă. Deshidratarea afectează claritatea gândirii.

▪ Dormiţi suficient. În timpul somnului, creierul stochează informaţiile.

▪ Relaxaţi-vă când studiaţi. Stresul favorizează eliberarea de cortizol, hormon care poate îngreuna realizarea de conexiuni la nivelul creierului.

▪ Nu faceţi abuz de alcool şi nu fumaţi. Alcoolul afectează memoria de scurtă durată, iar alcoolismul duce la carenţe de tiamină, din complexul vitaminic B, esenţială pentru buna funcţionare a memoriei. Fumatul împiedică oxigenarea creierului. *

[Notă de subsol]

[Chenarul/Ilustraţiile de la paginile 28, 29]

 FĂ O PLIMBARE IMAGINARĂ!

Să zicem că vrei să-ţi aminteşti să cumperi pâine, ouă, unt şi lapte. Folosind metoda loci, ai putea „să le vezi“ într-o plimbare imaginară prin camera ta.

Imaginează-ţi o pernă de pâine pe scaun

ouăle clocindu-se sub lampă

peştişorul tău auriu înotând într-un bol cu lapte

ecranul televizorului uns cu unt

Cu cât asocierile sunt mai hazlii sau mai bizare, cu atât mai bine! Când ajungi la magazin, fă din nou plimbarea imaginară!

[Chenarul de la pagina 29]

CE BINE CĂ PUTEM UITA!

Gândeşte-te cum ar fi dacă ne-am aminti absolut orice lucru, fie mic, fie mare. Ne-am îneca în nimicuri, nu-i aşa? De fapt, o femeie care îşi putea aminti aproape fiecare zi din viaţă „a spus că ceea ce i se întâmpla era «un chin fără răgaz, o povară greu de purtat»“ (New Scientist). Din fericire, majoritatea dintre noi nu avem această problemă deoarece, după cum spun specialiştii, mintea are capacitatea de a se debarasa de informaţiile neesenţiale sau neactuale. În revista New Scientist se spune că „uitarea pozitivă e esenţială pentru buna funcţionare a memoriei. Când uităm ceva important, asta nu înseamnă decât că sistemul de purificare al memoriei merge un pic mai bine decât trebuie“.