Unde putem găsi răspunsuri?

ROSTUL religiei este, printre altele, să ne arate sensul vieţii. Însă mulţi simt că doctrinele religiei lor nu le-au satisfăcut necesităţile spirituale. De pildă, Denise, care a crescut într-o familie catolică, îşi aminteşte: „La întrebarea: «De ce ne-a creat Dumnezeu?», Catehismul de la Baltimore răspunde: «Ca să-şi arate bunătatea şi să ne dea fericire veşnică lângă el în rai»“.

„Dar tot nu-mi era clar care e rostul meu pe pământ“, mai spune Denise. „Dacă scopul vieţii este să ajung în rai, ce ar trebui să fac până atunci?“ Denise nu este singura care gândeşte aşa. Două treimi dintre cei chestionaţi într-un sondaj cred că majoritatea bisericilor şi sinagogilor nu-i ajută cu adevărat pe oameni să găsească sensul vieţii.

Ca urmare, mulţi caută răspunsuri în altă parte: în ştiinţă sau în diverse curente filozofice precum umanismul, nihilismul şi existenţialismul. Dar de ce continuă oamenii să caute, deşi se pare că puţini găsesc răspunsuri care să-i mulţumească?

Spiritualitatea — o necesitate nativă

Dr. Kevin Seybold, profesor de psihologie, defineşte spiritualitatea astfel: „înclinaţia firească a omului de a se închina“. În ultimii ani, unii oameni de ştiinţă au ajuns la concluzia că este în natura noastră să căutăm răspunsuri mai profunde la întrebarea: Care  este sensul vieţii? Unii consideră că există factori genetici şi fiziologici care atestă că omul se naşte cu necesitatea de a intra în comuniune cu o forţă superioară.

Noţiunea de spiritualitate este amplu dezbătută în cercurile academice, dar cei mai mulţi oameni n-au nevoie de dovezi ştiinţifice ca să se convingă că au necesităţi spirituale. Chiar aceste necesităţi ne îndeamnă să ne punem întrebări fundamentale precum: De ce existăm? Cum ar trebui să ne trăim viaţa? Trebuie să-i dăm socoteală unui Creator atotputernic?

Dacă ne facem timp să observăm tot ce ne înconjoară vom găsi într-o anumită măsură răspuns la aceste întrebări. Să ne gândim, de exemplu, la complexitatea uluitoare din natură, de la organismele unicelulare la roiurile de galaxii aflate la milioane de ani-lumină de noi. Nu sunt toate acestea dovezi ale existenţei unui Proiectant, sau Creator, inteligent? Biblia spune: „Căci calităţile sale nevăzute, da, puterea sa eternă şi dumnezeirea sa, se văd clar de la crearea lumii, deoarece sunt percepute prin lucrurile făcute“ (Romani 1:20).

Să ne satisfacem necesităţile spirituale

Potrivit Bibliei, Dumnezeu „a pus în inima oamenilor chiar şi veşnicia“ (Eclesiastul 3:11). Aşadar, ne-am născut cu dorinţa de a trăi, nu de a muri, de a găsi sensul vieţii şi de a primi răspunsuri.

Prin natura lui, omul îşi pune întrebări şi caută răspunsuri. După ce a menţionat că omenirea a făcut progrese remarcabile în ştiinţă şi tehnologie, un redactor la cotidianul The Wall Street Journal a scris: „Şi totuşi, continuăm să ne întrebăm cine suntem, de ce existăm şi încotro ne îndreptăm“. E înţelept să aşteptăm răspunsuri de la Cel mai în măsură să ni le ofere, Dumnezeu, deoarece, aşa cum spune Biblia, „El ne-a făcut, nu noi înşine“ (Psalmul 100:3).

Prin urmare, ca să ne satisfacem necesităţile spirituale, trebuie să ne îndreptăm spre Cel căruia i se datorează minunile creaţiei. Asta ne-a îndemnat şi Isus Cristos, arătând că numai Izvorul vieţii, Creatorul, ne poate ajuta în acest sens (Psalmul 36:5, 9; Matei 5:3, 6).

Aşadar, de ce existăm? Următorul articol, care prezintă punctul de vedere al Creatorului, limpezeşte lucrurile.