Când pe tot globul va domni armonia
Când pe tot globul va domni armonia
AŢI văzut vreodată o pereche de balerini, de patinatori sau de trapezişti profesionişti executându-şi numărul? Fiecare element e artă pură, reflectând o cooperare şi o coordonare perfecte. Cât de plăcută ar fi viaţa azi dacă s-ar asemăna mai mult cu aceste execuţii artistice! Ar fi armonie deplină, fără fricţiuni şi conflicte. Din nefericire însă, oamenii sunt „refractari la orice acord“, aşa cum a prezis Biblia referitor la timpurile noastre. — 2 Timotei 3:1–5.
Totuşi, chiar în acest mediu dificil, milioane de oameni sinceri învaţă să trăiască în adevărată pace şi armonie unii cu alţii. Cum? Acceptând invitaţia călduroasă consemnată în Biblie, în Isaia 48:17, 18. Aici se spune: „Eu, DOMNUL [Iehova, NW] Dumnezeul tău, te învăţ ce este de folos şi te conduc pe calea pe care trebuie să mergi. O! de ai fi luat aminte la poruncile Mele, atunci pacea ta ar fi fost ca un râu şi dreptatea ta ca valurile mării“.
Când acceptăm această invitaţie călduroasă, Iehova devine într-un anumit sens Binefăcătorul nostru. El ne arată cum ‘să mergem’ pe calea adevăratei păci şi armonii. Ar fi o nebunie să alegem cealaltă variantă, adică să adoptăm teoriile şi filozofiile oamenilor imperfecţi. De repetate ori, istoria a confirmat adevărul fundamental consemnat Ieremia 10:23: „Nu stă în puterea omului, când umblă, să-şi îndrepte paşii“. Simplu spus, noi, oamenii, nu avem capacitatea de a ne guverna singuri şi de a stabili norme morale sănătoase, universal valabile. Aceste prerogative îi aparţin lui Dumnezeu. — Isaia 33:22.
înAdevărata pace şi armonie
În curând, Dumnezeu va face ca pe tot pământul să domnească armonia. El promite că va veni timpul când „pământul va fi plin de cunoştinţa DOMNULUI, ca fundul mării de apele care-l acoperă“ (Isaia 11:9). În sfârşit, pacea va domni pentru totdeauna.
De fapt, între formele de viaţă de pe pământ va exista un nou gen de armonie, întrucât Dumnezeu îi va învăţa pe supuşii săi umani loiali să fie buni administratori ai locuinţei lor terestre. El chiar va ‘face un legământ’, ca să spunem aşa, cu toate animalele de pradă, adică va face ca ele să fie paşnice, supuse omului. — Osea 2:18; Geneza 1:26–28; Isaia 11:6–8.
Această speranţă nu e o iluzie. De fapt, Isus s-a referit la ea de două ori în Predica sa de pe munte. Mai întâi a zis: „Fericiţi sunt cei cu un temperament blând, deoarece ei vor moşteni pământul“. Apoi, când le-a arătat discipolilor cum să se roage, a spus: „Tatăl nostru . . . să se facă voinţa ta, precum în cer, aşa şi pe pământ“ (Matei 5:5; 6:9, 10). Spre sfârşitul vieţii sale, Isus a rezumat tot ce va însemna acest lucru pentru oameni într-un singur cuvânt minunat: „Paradis“ (Luca 23:43). De fapt, Isus şi-a dat viaţa pentru ca această speranţă a vieţii veşnice într-un paradis pământesc să fie sigură! — Ioan 3:16.
[Legenda ilustraţiei de la pagina 12]
În paradisul promis de Dumnezeu, între formele de viaţă de pe pământ va exista un nou gen de armonie