Serviciile oferite de păduri — cât sunt de preţioase?

PĂDURILE acoperă o treime din suprafaţa de uscat a pământului, dar arealul acestora se restrânge din ce în ce mai mult. Într-o ediţie din 1998 a Choices — The Human Development Magazine, publicată de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, se afirma că numai în ţările în curs de dezvoltare „sunt defrişate anual circa 4 milioane de hectare de pământ (o suprafaţă egală cu cea a Elveţiei)“.

Defrişarea — un paradox

Unii specialişti sunt de părere că defrişarea continuă este un paradox, deoarece pădurile sunt tăiate şi arse din motive economice. Totuşi, aşa cum afirmă o sursă autorizată, pădurile „valorează mult mai mult dacă rămân neatinse, decât dacă sunt tăiate sau arse“. De ce?

Intervievaţi de revista Treziţi-vă!, dr. Philip Fearnside şi Flávio Luizão, de la Institutul naţional pentru cercetări în zona Amazonului, institut aflat în Manaus (Brazilia), au afirmat că pădurile tropicale îşi oferă „serviciile întregii omeniri“. Printre altele, pădurile tropicale absorb şi reţin dioxidul de carbon (un gaz care amplifică efectul de seră), previn eroziunea solului şi inundaţiile, menţin mecanismele de conservare a nutrienţilor, regularizează precipitaţiile şi asigură un habitat animalelor aflate pe cale de dispariţie şi culturilor sălbatice. Tot datorită pădurilor ne putem bucura de peisaje superbe şi de locuri de recreare. Cercetătorii sus-menţionaţi spun că toate aceste servicii au valoare economică.

Să ne gândim, de pildă, la capacitatea pădurii de a reţine carbonul. După ce copacii sunt tăiaţi şi arşi, carbonul eliberat în atmosferă se transformă în dioxid de carbon, gaz care contribuie la încălzirea planetei. Prin urmare, valoarea economică a acestui „serviciu adus întregii omeniri“ — reţinerea carbonului — poate fi estimată prin determinarea cheltuielilor făcute pentru a reduce prin mijloace artificiale emisiile de carbon în atmosferă.

 În opinia lui Marc Dourojeanni, consilier pe probleme de mediu la Biroul brazilian al Băncii Interamericane de Dezvoltare, estimările arată clar că „pădurile sunt mult mai preţioase ca rezervoare de carbon decât ca terenuri agricole sau ca surse de cherestea“. Cu toate acestea, defrişarea ia amploare. Din ce cauză?

Un motiv pentru a conserva pădurile

Să ne gândim la următoarea ilustrare: Un grup de persoane deţin o centrală electrică. Centrala furnizează energie oraşelor din jur, însă consumatorii nu plătesc nimic. După un timp, proprietarii se gândesc că, decât să păstreze o centrală care nu aduce nici un profit, ar fi mai bine să o închidă, să demonteze tot echipamentul şi să-l vândă. Se pare că aşa văd lucrurile şi unele oficialităţi din ţările cu un mare tezaur forestier. Întrucât consumatorii din întreaga lume nu „plătesc“ nimic pentru serviciile oferite de păduri, pare mult mai profitabil să se taie pădurile (să se demonteze echipamentul centralei, ca să spunem aşa) şi să se vândă lemnul (echipamentul centralei). Astfel obţin un profit imens şi rapid, sau cel puţin aşa cred ei.

Singura modalitate de a pune capăt acestei situaţii, spune Dourojeanni, este aceea de a face din conservarea pădurilor o afacere profitabilă. José Goldemberg, profesor brazilian de fizică nucleară şi fost rector al Universităţii din São Paulo, a propus o soluţie: să li se perceapă consumatorilor de combustibil mineral „o taxă internaţională pe combustibil“.

Cei care susţin această idee consideră că valoarea taxei percepute unei ţări va depinde de cantitatea de carburant folosit, precum şi de volumul de gaze de seră emise. De exemplu, în Statele Unite, a cărei populaţie reprezintă circa 5% din numărul locuitorilor de pe glob, sunt emise aproximativ 24% din totalul gazelor de seră eliberate în atmosferă la nivel mondial. Unii specialişti care stabilesc politicile în domeniul mediului susţin că banii proveniţi din această taxă vor fi apoi daţi ţărilor care renunţă la profiturile rapide obţinute din defrişări în favoarea conservării pădurilor. În acest mod consumatorii îşi vor plăti, de fapt, „factura pentru energie electrică“, iar proprietarii „centralei“ vor avea un motiv economic pentru a o păstra.

Însă cine va stabili preţurile pentru aceste servicii ecologice? Şi cine va colecta această taxă şi va distribui banii astfel obţinuţi?

Se impune o schimbare în comportament

„Aceste probleme ar putea fi cel mai bine analizate în cadrul unei conferinţe mondiale pentru protecţia pădurilor“, spune Dourojeanni. O asemenea conferinţă ar putea să stabilească preţurile pentru serviciile ecologice oferite de păduri. Apoi, „s-ar putea înfiinţa o organizaţie mondială pentru păduri, care să se ocupe de această chestiune“.

Deşi pare logic să se folosească o instituţie internaţională pentru rezolvarea unei probleme mondiale, Dourojeanni recunoaşte: „Înfiinţarea a tot mai multe organizaţii şi comisii care să se ocupe cu administrarea pădurilor nu ajută prea mult“. El adaugă: „Se impune o schimbare radicală în comportamentul social şi economic“. Într-adevăr, conservarea pădurilor presupune mai mult decât o schimbare a legislaţiei, ea pretinde o schimbare a inimii.

Vor fi soluţionate vreodată aceste probleme? Creatorul pământului, Iehova Dumnezeu, ne promite că da. Biblia arată că Dumnezeu a înfiinţat un guvern care, în curând, va prelua conducerea asupra întregului pământ şi va rezolva toate problemele care există aici. Acest guvern „nu va fi distrus“ niciodată (Daniel 2:44). În plus, el va avea grijă ca ecosistemele pământului să fie folosite în mod corespunzător. Locuitorii pământului vor învăţa despre Creatorul lor, cel despre care Biblia spune că se numeşte Iehova (Isaia 54:13). Toţi oamenii care vor trăi atunci vor aprecia la justa lor valoare pământul şi pădurile care-l acoperă.

[Provenienţa fotografiilor de la pagina 26]

Ricardo Beliel/SocialPhotos

©Michael Harvey/Panos Pictures