Lumea în obiectiv

O veche reţetă egipteană de pastă de dinţi

„Cea mai veche reţetă de pastă de dinţi din lume a fost descoperită pe o bucată de papirus prăfuită, în subsolul unui muzeu vienez; această reţetă a fost folosită cu peste 1 500 de ani înainte ca Colgate să fi lansat pe piaţă prima marcă de pastă de dinţi în 1873“, se afirmă în Electronic Telegraph. „Folosind o cerneală de un negru pal — obţinută dintr-un amestec de funingine, gumă arabică şi apă —, un scrib egiptean din antichitate a descris ceea ce pentru el era «o pudră pentru dinţi albi şi sănătoşi». Când această pudră se amesteca în gură cu saliva, se forma «o pastă de curăţat dinţii».“ În acest document, care datează din secolul al IV-lea e.n., sunt enumerate elementele ce intră în compoziţia pastei: sare gemă, mentă, flori uscate de stânjenel şi boabe de piper, toate zdrobite şi amestecate. La un congres de stomatologie ţinut la Viena, descoperirea a făcut senzaţie. „Nici un specialist în stomatologie nu a ştiut că în antichitate a existat o reţetă de pastă de dinţi de o asemenea calitate“, afirmă dr. Heinz Neuman, care, după ce a încercat-o, a spus că „şi-a simţit respiraţia proaspătă şi dinţii curaţi“. Articolul afirmă: „De curând, stomatologii au descoperit proprietăţile medicinale ale stânjenelului, care este eficient în combaterea afecţiunilor gingivale şi se găseşte acum pe piaţă“.

 Prelungirea termenului de valabilitate al fructelor

„În scurt timp, fructele pe care le aveţi pe masă vor putea rămâne proaspete mai multă vreme datorită unei substanţe declarate drept unul dintre elementele benefice sănătăţii care intră în compoziţia vinului roşu“, se spune în New Scientist. „Cufundând nişte mere într-o soluţie de trans-resveratrol — un antioxidant ce se găseşte în struguri —, s-a putut prelungi termenul de valabilitate al merelor de la două săptămâni la trei luni. În schimb, strugurii cufundaţi în soluţie, deşi nu au avut un termen de valabilitate la fel de lung ca al merelor, s-au păstrat totuşi proaspeţi timp de două săptămâni.“ Cercetătorii au descoperit că e necesar doar puţin antioxidant pentru a împiedica distrugerea cojii, precum şi fermentarea şi mucegăirea care duc la vestejirea multor fructe. „În plus, cercetătorii au încercat să menţină proaspete şi alte produse, între care roşii, avocado şi ardei“, s-a afirmat în revistă. „În prezent, ei caută metode mai ieftine de producere a trans-resveratrol-ului.“

Jocurile video periculoase pentru sănătate

Probabil că părinţii nu realizează cât de periculoase pot fi jocurile video pentru sănătatea copiilor lor, se spune într-un ziar din Ciudad de Mexico, El Universal. În opinia lui Antonio González Hermosillo, preşedintele Societăţii mexicane de cardiologie, circa 40% dintre copiii care joacă în permanenţă jocuri video vor fi hipertensivi. Din ce cauză? Pe lângă lipsa exerciţiului fizic, copiii devin stresaţi din cauză că sunt profund implicaţi în situaţii pe care le percep ca fiind periculoase: atacuri, lupte virtuale şi alte conflicte. „Specialistul [menţionat anterior] a avertizat că aceasta va duce la creşterea rapidă a numărului de boli cardiovasculare în Mexic, principala cauză a mortalităţii în această ţară“, se mai spune în ziar.

„Fundamental greşit“

„Este ceva fundamental greşit în modul în care este guvernată lumea“, spune dr. Jacques Diouf, director general al FAO (UN Food and Agriculture Organization). Adresându-se Şcolii de diplomaţie Kennedy (Kennedy School of Government) de la Universitatea Harvard (SUA), Diouf a afirmat următoarele: „Una dintre marile realizări ale secolului al XX-lea a fost că rata de creştere a producţiei alimentare a depăşit rata fără precedent a creşterii demografice. . . . Putem produce destulă hrană pentru toţi locuitorii planetei“. Cu toate acestea, 800 de milioane de oameni din ţările aflate în curs de dezvoltare nu au destulă hrană, iar în fiecare an mor din cauza malnutriţiei şi a foametei aproximativ 6 milioane de copii sub cinci ani. „Mulţi dintre ei mor din cauza unor boli precum diareea, malaria sau rujeola, dar ar putea rămâne în viaţă dacă ar fi mai bine hrăniţi“, spune Diouf. „Este clar că problema foametei în lume este de natură politică, nu tehnică.“ Iată ce a adăugat el: „Dacă nu se vor lua măsuri pe plan politic, nu avem nici o garanţie că lucrurile se vor schimba în viitor“.

Copii nelegitimi

În Uniunea Europeană, „25% dintre copii sunt nelegitimi“, se afirmă în ziarul spaniol La Vanguardia. Din cauză că valorile tradiţionale s-au schimbat, „numărul copiilor nelegitimi este din ce în ce mai mare în Europa“. Potrivit Biroului de Statistică pentru ţările europene, în capul listei se află Suedia, Danemarca şi Franţa cu 54%, 46% şi respectiv 39%. Urmează Finlanda şi Marea Britanie, ambele figurând cu 37%. Aceeaşi tendinţă se observă în unele ţări mediteraneene, unde familia era o instituţie puternică. În urma unor estimări recente, se arată că în Spania, de pildă, 19% dintre copii sunt născuţi de mame necăsătorite, iar în unele regiuni, precum Catalonia, numărul acestora este de 22% — o creştere de 100% în doar zece ani.

Pământul e pe jumătate „un ţinut sălbatic“

„Deşi se vorbeşte despre un secol al dezechilibrelor ecologice tot mai mari, 46% din suprafaţa uscatului rămâne în mare parte un ţinut sălbatic“, se afirmă în World Watch. Un studiu efectuat de 200 de oameni de ştiinţă din lumea întreagă „a dezvăluit că [68 de milioane de kilometri pătraţi] de uscat pot fi consideraţi «un ţinut sălbatic». De fapt, aici există cel puţin 70% din vegetaţia originară, trăiesc mai puţin de [5] locuitori pe [kilometru pătrat] în afara zonelor urbane, iar fiecare regiune «sălbatică» se întinde pe cel puţin [10 000 de kilometri pătraţi]“. Deşi în cele 37 de regiuni „sălbatice“ trăieşte doar 2,4% din populaţia planetei — 144 milioane de oameni, neluând în calcul şi locuitorii din centrele urbane —, acestea se întind totuşi pe o suprafaţă de teren egală cu suprafaţa totală a celor mai mari ţări din lume: Australia, Brazilia, Canada, China, Rusia şi Statele Unite. Însă, potrivit cu World Watch, „peste o treime din acest «ţinut sălbatic» o formează gheţurile din Antarctica şi tundra din zona arctică şi doar 5 din cele 37 de regiuni sunt ocrotite de lege — cu alte cuvinte, în fiecare astfel de regiune se găsesc peste 1 500 de specii autohtone, precum şi o mare biodiversitate“.

Capitala închisorilor din Europa Occidentală

„Cu o rată medie de 139 de întemniţări la 100 000 de locuitori înregistrate în Anglia şi în Ţara Galilor, Marea Britanie este acum capitala închisorilor din Europa Occidentală“, se afirmă în Guardian Weekly. „Numărul deţinuţilor a crescut de la 42 000, în 1991, la 72 000.“ Instanţa britanică nu numai că trimite mai mulţi oameni la închisoare, dar le şi dă o pedeapsă mai mare. În 1992, din totalul adulţilor judecaţi, 45% erau trimişi la închisoare, iar în 2001, 64%. În alte ţări însă numărul deţinuţilor este mult mai mare. De fapt, se estimează că aproximativ jumătate din cele 8,75 de milioane de persoane întemniţate în lume se găsesc în doar trei ţări: Statele Unite (1,96 milioane), China (1,4 milioane) şi Rusia (900 000).

Pericolele obezităţii

„Persoanele care la vârsta de 40 de ani sunt supraponderale pot muri cu cel puţin trei ani mai devreme decât cele cu o greutate normală. Cu alte cuvinte, obezitatea la vârsta medie duce la scăderea speranţei de viaţă în aceeaşi măsură ca fumatul“, se spune în The New York Times. „Acest studiu arată că, dacă între 35 şi 45 de ani o persoană este supraponderală — chiar dacă mai târziu scade puţin în greutate —, riscul ca ea să înceteze din viaţă se menţine ridicat“, afirmă dr. Serge Jabbour, directorul unei clinici de tratare a obezităţii. „Mesajul este că trebuie să scazi în greutate mai devreme. Dacă nu te grăbeşti, s-ar putea să fie prea târziu.“ Scăderea în greutate poate împiedica şi decesul cauzat de cancer. În urma unui studiu efectuat de-a lungul a 16 ani pe 900 000 de subiecţi, American Cancer Society (Societatea Americană de Oncologie) a ajuns la concluzia că „obezitatea este responsabilă de 14% din decesele cauzate de cancer la bărbaţi şi de 20% la femei“, spune Times. Studiile arată clar că există o strânsă legătură între obezitate şi multe tipuri de cancer.