Sauna — în trecut şi în prezent

SECOLE la rând, diverse popoare s-au bucurat de plăcerile oferite de băile de aburi. Se cunosc mai multe tipuri de băi de aburi: inipi la indienii din America de Nord, bania la ruşi, hamman la turci şi mushiburo la japonezi.

Mai sunt şi băile romane din antichitate care aveau o sală cu aer cald şi una cu aburi. Termele lui Caracalla sunt unele dintre cele mai frumoase şi mai luxoase băi romane care au fost scoase la lumină în urma săpăturilor arheologice. Ele ocupau o suprafaţă de 11 hectare şi puteau primi 1 600 de persoane.

Haideţi să examinăm două tipuri de băi de aburi care sunt încă în uz în prezent. Una este baia temescal din Mexic, iar cealaltă este sauna finlandeză. Probabil că după ce veţi citi acest articol, veţi dori să faceţi o astfel de baie!

Baia temescal

Înainte ca spaniolii să colonizeze America, aztecii, zapotecii, mixtecii şi mayaşii făceau baie temescal atât în scopuri terapeutice, cât şi ca ritual de purificare cu anumite ocazii — când se ajungea la maturitate, când o femeie năştea, când era înmormântată o rudă sau cu ocazia altor ceremonii tribale. Temescal provine din cuvântul temazcalli, care în limba nahuatl înseamnă „baie“. Camera de baie era o structură dreptunghiulară sau rotundă construită din cărămizi de chirpici, cu un acoperiş boltit. Înăuntru se încălzeau nişte pietre vulcanice, iar aburul era obţinut aruncând peste pietre diferite ceaiuri de plante, cum ar fi ceaiul de rozmarin sau de eucalipt. Cel care făcea baie era lovit uşor cu mănunchiuri de plante medicinale sau de plante folosite în ritualuri, ceremonia încheindu-se prin stropirea cu apă rece.

 Călugării spanioli s-au opus acestui obicei, deoarece considerau că nu era potrivit ca persoanele de sex opus să se îmbăieze împreună. Cu toate acestea, baia temescal a supravieţuit până în zilele noastre şi este încă folosită în unele zone ale Mexicului, mai ales ca baie pentru alinarea durerilor cauzate de unele boli sau pentru restabilirea femeii după naştere. În acelaşi timp, se observă un interes tot mai mare pentru reînsufleţirea aspectului spiritual tradiţional legat de această baie, ca parte a moştenirii culturale mexicane.

Sauna finlandeză

Probabil că cea mai cunoscută baie de aburi este sauna finlandeză. De fapt, „saună“ e un cuvânt finlandez. Acest tip de baie a apărut cu aproximativ 2 000 de ani în urmă. Cea mai veche baie consta dintr-o groapă săpată în pământ, parţial acoperită, având în centru sau într-un colţ o vatră pentru foc. La începutul secolului al XII-lea au apărut saunele de tip cabină, amplasate afară.

În prezent, în Finlanda, fiecare familie obişnuită are acasă o saună, construită din lemn masiv şi încălzită cu o sobă electrică sau cu o sobă cu lemne. În zonele rurale se folosesc încă foarte mult saunele încălzite cu sobe cu lemne. Fie că sunt electrice sau cu lemne, sobele au deasupra un strat de pietre. Cei care fac baie măresc umiditatea aruncând apă cu o lingură de lemn peste pietrele încinse. O diferenţă evidentă între o saună finlandeză şi băile romane sau turceşti o constituie faptul că sauna este în general construită din lemn şi e dotată cu accesorii din lemn. Deoarece lemnul este un slab conductor termic, se pot obţine temperaturi înalte fără ca persoanele dinăuntru să se ardă de paturile, spătarele sau pereţii cabinei încălzite.

Sauna a pătruns atât de mult în cultura finlandeză, încât, potrivit unor estimări, există o saună la fiecare trei finlandezi. Majoritatea finlandezilor fac saună o dată pe săptămână. Când sunt în vacanţa de vară, mai ales dacă se află în apropierea unui lac, mulţi fac saună aproape în fiecare zi! De obicei, o baie fierbinte la saună este alternată cu o repriză de înot într-un lac cu apă rece. Pentru cei cărora le place acest „ritual“ cald-rece pe tot parcursul anului, există o mulţime de saune situate lângă lacuri îngheţate, unde se păstrează permanent o gaură în gheaţă pentru scurte băi în apa rece.

Efecte benefice asupra sănătăţii

De multă vreme, finlandezii pledează în favoarea saunei pentru efectele ei benefice asupra sănătăţii. Un proverb finlandez spune: „Sauna este medicamentul săracului“. De fapt, în afară de rolul ei de cameră de baie, sauna a fost folosită până în secolul al XIX-lea şi ca un fel de spital şi de secţie de maternitate.

În mod obişnuit, o şedinţă de saună durează circa 10 până la 15 minute, la o temperatură de 80–100°C. Multora le place să facă mai multe şedinţe, iar în pauza dintre ele se odihnesc sau fac un duş. Fiind stimulat de căldură, fluxul sanguin creşte, porii se deschid, iar reziduurile, cum ar fi acidul lactic, sunt excretate, realizându-se o curăţare a organismului, adică o înlăturare a toxinelor din organism. De multe ori, sauna se recomandă pentru reducerea durerilor musculare apărute în urma exerciţiilor fizice, dar şi pentru ameliorarea unor alergii, răceli şi dureri reumatice. Deşi părerile sunt împărţite cu privire la beneficiile pe care sauna le are asupra sănătăţii, iubitorii de saună spun că după o astfel de baie se simt excelent, mult mai uşori şi mai curaţi. Unora le place să facă saună la sfârşitul zilei, deoarece are un efect relaxant, sedativ. Alţii consideră că această alternare cald-rece îi înviorează şi deci preferă să facă saună în timpul zilei. *

Sauna devine tot mai populară în întreaga lume, mai ales în hoteluri şi în complexele sportive. Dar atenţie: Din nefericire, în unele ţări, expresia „saună“ este folosită pentru a indica anumite locuri unde se practică prostituţia. Aşadar, asiguraţi-vă că unde veţi merge este o adevărată saună, utilizată în scopuri decente.

În unele locuri, saunele nu sunt folosite în mod corect. De exemplu, dacă o sobă nu are suficiente pietre şi se aruncă apă peste ele, rezultatul se va dovedi neplăcut: un val rapid de aburi. În plus, apa poate ajunge pe foc sau pe spirele electrice ceea ce ar putea duce, în cele din urmă, la defectarea sobei. Aşadar, asiguraţi-vă întotdeauna că sunt urmate instrucţiunile producătorului şi că sauna este păstrată curată şi ventilată în mod corespunzător. Dacă aveţi ocazia să mergeţi la o saună care îndeplineşte toate aceste cerinţe, nu o rataţi! Faceţi această baie antică şi totuşi modernă!

[Notă de subsol]

 [Chenarul/Fotografiile de la pagina 23]

Sfaturi pentru o baie la saună

● Nu consumaţi alcool şi nu mâncaţi mult înainte de a merge la saună.

● Începeţi cu un duş.

● Aşezaţi-vă pe un prosop.

● Nu uitaţi: cu cât patul e mai sus, cu atât temperatura e mai ridicată.

● Reglaţi umiditatea aruncând puţină apă peste pietrele de pe sobă.

● Nu vă luaţi la întrecere cu ceilalţi pentru a vedea cine rezistă la temperaturi cât mai ridicate sau un timp cât mai îndelungat. Astfel de întreceri sunt periculoase.

● Încheiaţi cu un duş rece.

[Legenda fotografiei de la pagina 21]

Termele lui Caracalla din Roma

[Provenienţa fotografiei]

Prin amabilitatea lui James Grout/ Soprintendenza Archeologica di Roma

[Legenda fotografiei de la pagina 21]

O baie „temescal“