O tragedie de mare amploare

Erik * are şase luni. Totuşi greutatea şi înălţimea lui abia dacă le depăşesc pe cele ale unui copil de o lună sau două. Deşi e subponderal, picioarele şi stomacul îi sunt umflate, iar faţa îi este exagerat de mare şi rotundă. E palid, iar părul lui e fragil şi lipsit de strălucire. Toată pielea îi este plină de leziuni. Pare extrem de iritabil. În timp ce-i examinează ochii, medicul trebuie să fie foarte atent, deoarece ţesuturile ochilor lui Erik se pot rupe uşor. Se pare că şi dezvoltarea mintală îi este afectată. Din nefericire, Erik nu este nici pe departe singurul copil care se află în această situaţie.

„ESTE cauza a peste jumătate din numărul total al deceselor infantile înregistrate la nivel mondial, proporţie care, de la ciuma neagră până în prezent, nu a mai fost depăşită de nici o boală infecţioasă. Totuşi, nu este vorba despre o boală infecţioasă. Efectele ei devastatoare sunt resimţite de milioane de supravieţuitori, care rămân cu infirmităţi — chiar cu sechele de ordin intelectual — şi devin deosebit de vulnerabili la boli. Pune în pericol femei, familii şi chiar ameninţă supravieţuirea unor întregi comunităţi“. — The State of the World’s Children, Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii.

Despre ce afecţiune este vorba? Despre malnutriţie, îndeosebi malnutriţia protein-calorică (MPC), pe care Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a numit-o „urgenţa amânată“. Ce amploare a luat această tragedie? OMS declară că „este cauza a cel puţin jumătate dintre cele 10,4 milioane de decese infantile înregistrate în fiecare an“.

 Malnutriţia include o mare varietate de afecţiuni, de la subnutriţia datorată lipsei uneia sau a mai multor substanţe nutritive, cum ar fi deficitele de vitamine şi de minerale, până la obezitate şi alte boli cronice legate de alimentaţie. Cu toate acestea, malnutriţia protein-calorică „este cea mai periculoasă formă de malnutriţie“, afirmă OMS. Principalele ei victime sunt copiii sub cinci ani.

Să ne gândim o clipă la Erik, menţionat la începutul articolului, şi la milioanele de copii care suferă de malnutriţie. Ei nu au nici o vină că se află în această situaţie fără ieşire. Într-un interviu acordat revistei Treziţi-vă!, Georgina Toussaint, medic pediatru şi nutriţionist, a mărturisit: „Suferă şi plătesc consecinţele cei mai puţin vinovaţi şi cei mai vulnerabili“.

Unii ar putea considera problema ca fiind inevitabilă, deoarece pur şi simplu nu există suficientă hrană pentru toţi. Totuşi, OMS spune că „în prezent trăim într-o lume a abundenţei“. Există hrană suficientă pentru toţi oamenii de pe pământ, ba chiar mai mult decât suficientă. În plus, malnutriţia la om este boala cel mai uşor de prevenit şi cel mai ieftin de tratat. Nu vă indignează toate acestea?

 Cine suferă?

Malnutriţia nu se instalează doar la copii. Potrivit unui raport al OMS din iulie 2001, „malnutriţia îşi extinde tentaculele asupra a aproximativ 800 de milioane de oameni, adică asupra a 20 la sută din populaţia ţărilor în curs de dezvoltare“. Aceasta înseamnă că una din opt persoane din lume suferă de malnutriţie.

Deşi cel mai mare număr de oameni subnutriţi se înregistrează în Asia, în principal în zona centrală şi sudică, populaţia cu cei mai mulţi subnutriţi se află în Africa. Următoarele pe listă sunt câteva ţări în curs de dezvoltare din America Latină şi din Antile.

Sunt ţările dezvoltate scutite de malnutriţie? Nu. Potrivit informaţiilor prezentate în The State of Food Insecurity in the World 2001, 11 milioane de persoane malnutrite trăiesc în ţări industrializate, iar 27 de milioane în aşa-numitele ţări aflate în tranziţie, îndeosebi în cele din Europa Răsăriteană şi în republicile din fosta Uniune Sovietică.

De ce a devenit malnutriţia o problemă atât de gravă? Există unele soluţii imediate pentru îmbunătăţirea situaţiei celor subnutriţi? Va fi vreodată eradicată malnutriţia de pe planeta noastră? În următoarele articole se va răspunde la aceste întrebări.

[Notă de subsol]

[Harta de la pagina 4]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

ŢĂRI A CĂROR POPULAŢIE ESTE EXPUSĂ RISCULUI UNEI ALIMENTAŢII DEFICITARE

RISC CRESCUT

RISC MEDIU

RISC SCĂZUT

NU EXISTĂ RISCURI/DATE INCOMPLETE

[Legenda fotografiei de la pagina 3]

În aşteptarea ajutoarelor (Sudan)

[Provenienţa fotografiei]

UN/DPI Fotografie de Eskinder Debebe