Lumea în obiectiv

Căscaţi în voie!

Un făt începe să caşte încă de la 11 săptămâni de la concepere, explică săptămânalul spaniol Salud. După cât se pare, majoritatea mamiferelor, precum şi unele păsări şi reptile, se manifestă involuntar în acest fel. Deşi nu se ştie încă exact de ce căscăm, cercetătorii au observat că unele mişcări precum întinderea braţelor şi a corpului sunt de obicei asociate cu căscatul. Aceste mişcări, afirmă ei, „nu numai că relaxează muşchii şi încheieturile, dar şi măresc presiunea sângelui şi intensifică frecvenţa bătăilor inimii“. Când ne reţinem să căscăm încleştându-ne maxilarul, ne privăm de unele foloase. În concluzie, echipa de cercetători recomandă ca, dacă împrejurările ne permit, „să deschidem gura larg când căscăm şi să lăsăm muşchii faciali să se destindă în voie“. Cine ştie — poate că un căscat bun ne va înviora ziua!

 Răchiţelele combat infecţiile

„Sucul de răchiţele are o istorie lungă şi deosebită“, spune ziarul londonez The Times. „A fost foarte apreciat de amerindieni, atât ca medicament, cât şi ca băutură, şi a fost folosit de navigatorii americani pentru a scăpa de scorbut.“ Bogat în vitamina C şi în antioxidanţi, „sucul de răchiţele are şi proprietăţi antimicrobiene, fiind astfel deosebit de eficient în combaterea infecţiilor de pe tractul urinar“. Dar aceasta nu se datorează, aşa cum se ştia până acum, efectului sucului asupra acidităţii urinei. Mai degrabă, spune The Times, se datorează substanţelor din suc care „nu permit bacteriilor E. Coli [cauza celor mai multe infecţii, inclusiv a cistitei] să se prindă de pereţii tractului urinar; aşadar, bacteriile sunt eliminate înainte ca infecţia să se instaleze“. Cercetătorii au mai descoperit că sucul de răchiţele poate reduce efectele periodontitei.

Protejarea creierului în cazul victimelor unui atac de cord

„Două studii importante au arătat că scăderea temperaturii corpului, chiar şi cu numai câteva grade, la pacienţii care au suferit un atac de cord reduce semnificativ riscul leziunilor cerebrale şi riscul decesului“, se spune într-o ştire din ziarul canadian Toronto Star. Un studiu efectuat în cinci ţări europene şi altul în Australia au arătat că o uşoară hipotermie poate ajuta pacienţii să-şi reia funcţiile neurologice şi cognitive. Temperatura corpului la pacienţii care suferiseră un atac de cord şi care se aflau în comă în momentul internării a fost scăzută la 33°C [90°F] timp de 12–24 de ore, folosindu-se aer rece şi pungi cu gheaţă. În opinia cardiologului Beth Abramson, această terapie necostisitoare şi simplă reduce „nevoia de oxigen a creierului şi suprimă procesele chimice care distrug celulele creierului“, se spune în Toronto Star. „Tehnica scăderii temperaturii pare atât de eficientă, încât medicii din Canada, din Statele Unite, din Australia şi din Europa susţin că trebuie folosită în mod curent în tratarea tuturor pacienţilor internaţi în spital care au suferit un atac de cord.“

Se interzice folosirea soldaţilor-copii

„Astăzi, încununând 10 ani de eforturi internaţionale depuse în lupta împotriva uneia dintre cauzele majore ale violării drepturilor omului pe glob, intră în vigoare un tratat prin care se interzice folosirea soldaţilor-copii“, se spunea într-un comunicat de presă al Naţiunilor Unite, datat 12 februarie 2002. Prin Protocolul facultativ, semnat de 96 de ţări, „se hotărăşte ca nici unei persoane sub 18 ani să nu i se pretindă să efectueze serviciul militar obligatoriu şi se cere guvernelor să stabilească vârsta minimă pentru înrolarea voluntară la cel puţin 16 ani“. Se estimează că, „în 85 de ţări de pe glob, o jumătate de milion de copii servesc curent în forţele armate ale statului, în grupări paramilitare şi în grupări armate; în peste 35 de ţări, mai mult de 300 000 de copii participă efectiv la luptă“. Potrivit paginii UN News Service Web, mulţi dintre aceşti copii au fost răpiţi, iar, dacă ar încerca să scape, „ar fi bătuţi ori ucişi. Fetele sunt şi mai vulnerabile pentru că sunt adesea exploatate sexual“.

Medicaţia şi persoanele de vârsta a treia

„Persoanele care au peste 60 de ani iau, în medie, trei feluri de medicamente, de trei ori mai multe decât pacienţii mai tineri“, se spune în ziarul german Der Spiegel. „Însă riscul interacţiunii medicamentelor, şi, prin urmare, a efectelor secundare, creşte odată cu numărul de medicamente luate.“ O altă problemă ar putea fi creată de faptul că „medicii de familie . . . uită, adesea, să ţină cont că rinichii funcţionează mai greu la bătrâneţe“. Drept rezultat, medicamentele se pot acumula în corp. Astfel, „doza normală pentru o persoană de 40 de ani poate fi otrăvitoare pentru o persoană de 70 de ani“, explică Der Spiegel. „Starea multor oameni în vârstă se agravează şi mai mult pentru că nu beau suficientă apă.“ Deshidratarea, se adaugă în articol, poate produce efecte secundare similare celor provocate de medicamente precum calmantele, tranchilizantele şi antihipertensivele. Printre simptome sunt incluse stări de confuzie, de delir şi de vertij, care sunt adesea puse pe seama vârstei înaintate.

Ucigătorul ecstasy

Nouă din zece persoane care merg la petrecerile unde se dansează toată noaptea, numite rave-uri, consumă un derivat al amfetaminei cunoscut şi drept ecstasy, informează ziarul spaniol El País. De curând, doi tineri au murit la un rave din Spania din cauza unei supradoze de ecstasy. „Ţi se ofereau întruna droguri“, îşi aminteşte un prieten al celor decedaţi. De ce iau tinerii acest drog? Influenţa celor din jur, sentimentul că toţi îţi sunt prieteni şi siguranţa de sine pe care le creează ecstasy. Adesea, tinerii consumă ecstasy în combinaţie cu alte droguri, precum haşişul şi cocaina, sau cu alcool, ceea ce face şi mai periculoase efectele secundare. Pe lângă pierderea memoriei şi depresie, ecstasy poate provoca, aşa cum avertizează Programul naţional antidrog din Spania, ‘probleme respiratorii, hemoragii cerebrale şi chiar moartea’.

Înjurăturile la locul de muncă

Limbajul vulgar a devenit ceva normal la multe locuri de muncă, informează The Gazette, din Montreal (Canada). Unii specialişti susţin că înjurăturile amplifică stresul la locul de muncă. Profesorul Karen Harlos, specialist în comportamentul la locul de muncă, remarcă: „Înjurăturile asociate cu reproşuri pot avea un efect negativ asupra randamentului angajatului, asupra respectului său de sine şi asupra sănătăţii sale“. Potrivit acestui ziar, „adesea şeful dă tonul“, iar ceilalţi cântă după el. Dacă vă deranjează limbajul vulgar de la locul de muncă, The Gazette sugerează să discutaţi „cu persoana care, după părerea voastră, a întrecut măsura şi să o rugaţi respectuos să nu mai folosească un limbaj obscen în prezenţa voastră“.

Treburile casnice — un exerciţiu sănătos

Pot fi aspiratul, spălatul ferestrelor şi împinsul unui cărucior de copii categorisite drept exerciţii sănătoase? Conform unui studiu recent, condus de Universitatea din Queensland (Australia), răspunsul e afirmativ. Într-un articol din The Canberra Times se spune că cercetătorii au pus la şapte mame cu copii sub cinci ani nişte dispozitive pentru a măsura volumul de oxigen inspirat în timpul muncii lor zilnice. Potrivit cercetătorilor, „rezultatele au arătat că unele treburi casnice presupun un efort care îţi poate aduce unele beneficii pe plan fizic“. Profesorul Wendy Brown a descoperit că „treburile casnice constituie aproximativ echivalentul unor exerciţii efectuate într-un ritm moderat, precum plimbarea în pas vioi, mersul pe bicicletă sau înotul“, se mai spune în articol. „Sunt doar nişte studii preliminare“, afirmă profesorul Brown, „dar e limpede că nu poţi să le categoriseşti pe femei ca sedentare atâta timp cât ele sunt în picioare toată ziua“.

Învelişul bobului de orez întăreşte betonul

„Cercetătorii prezic o revoluţie în construcţii — spune ziarul brazilian Jornal da USP — prin folosirea unor structuri mai durabile şi mai rezistente la condiţiile atmosferice şi de mediu. Acest lucru e posibil graţie cercetătorilor de la Facultatea de Inginerie a Universităţii São Paulo (Brazilia) care au obţinut un nou tip de ciment.“ Oamenii de ştiinţă au amestecat bioxidul de silice extras din cenuşa de la învelişul boabelor de orez cu ciment obişnuit, obţinând un produs extrem de fin şi de calitate foarte bună. Betonul rezultat este mai puţin poros, mai rezistent la poluare şi la condiţiile atmosferice şi este de cel puţin trei sau patru ori mai dur decât betonul standard. Astfel, dimensiunile unui stâlp de susţinere vor putea fi reduse cu până la 30%, „dar [stâlpul] va avea aceeaşi rezistenţă, [iar] rezultatele vor fi: mai mult spaţiu, structuri mai uşoare, un timp de lucru mai scurt, materiale de construcţii mai ieftine şi mai puţină muncă“, spune Jornal da USP. Pe tot globul se obţin anual aproximativ 80 de milioane de tone de înveliş de bob de orez, punându-se astfel la dispoziţie 3,2 milioane de tone de silice.