Mall-urile — locul unde comerţul se îmbină cu plăcerea

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN AUSTRALIA

LA CUMPĂRĂTURI. Se pare că oamenilor fie le place la nebunie, fie urăsc să meargă la cumpărături. Pentru mulţi însă, această activitate cândva plictisitoare a devenit deosebit de plăcută odată cu apariţia mall-urilor.

Noţiunea de mall nu este nouă. În multe privinţe, mall-ul se aseamănă cu bazarul — un loc de negustorie şi bârfă. În 1859, negustorul francez Aristide Boucicaut a deschis un magazin universal pornind de la ideea de bazar. Aici se puteau vinde tot felul de produse. În Europa şi în Statele Unite au apărut imediat o mulţime de magazine universale.

 Frank Woolworth a fost unul dintre comercianţii care au ştiut să profite de această idee. Până în martie 1912, aproape 600 de magazine ajunseseră să poarte numele său. În cele din urmă, ideea de a pune sub acelaşi acoperiş un magazin universal şi alte magazine specializate în vânzarea anumitor produse a dus la apariţia mall-ului, atât de cunoscut în prezent. În general, mall-urile s-au dovedit o afacere profitabilă pentru detailişti, un mall înregistrând o cifră de afaceri anuală de 200 de milioane de dolari.

Principalul obiectiv când se proiectează un mall este ca toţi cumpărătorii să se simtă bine aici. O modalitate de a atinge acest obiectiv este asigurarea hranei pentru cumpărător. Restaurantele şi fast-food-urile îi fac pe clienţi fericiţi şi mulţumiţi, ceea ce, probabil, îi determină să mai zăbovească puţin la mall. Un alt element fundamental al psihologiei societăţii de consum este faptul de a stimula dorinţele oamenilor, nu doar de a satisface necesităţile lor. Într-un ziar se afirma că mall-ul este un loc „unde o gospodină din zona suburbană poate privi luxul sub lumina neoanelor, în răcoarea asigurată de aerul condiţionat, «prin oglinda» unei lumi în care produsele literalmente în valoare de milioane de dolari sunt expuse înaintea ei — impresionanta opulenţă a societăţii de consum“.

Următorul pas este, bineînţeles, trecerea de la dorinţă la cumpărare. O modalitate ce s-a dovedit eficientă este aceea de a face din cumpărare o plăcere! Companiile de publicitate se străduiesc să se adreseze ambelor sexe. Totuşi, aşa cum s-a arătat mai sus, principala ţintă sunt femeile. De la bun început, managerii mall-urilor şi agenţii de publicitate s-au luptat să câştige sprijinul femeilor, inclusiv al mamelor cu copii. De fapt, mall-urile dispun de locuri unde mamele îşi pot lăsa copiii sau unde tinerii se pot distra, de saloane de jocuri video şi de cinematografe, toate acestea oferindu-le clienţilor posibilitatea nu numai de a face cumpărături, ci şi de a sta de vorbă şi de a se întâlni cu alţii. Iar atmosfera relaxată din cafenele este cadrul potrivit pentru a te întâlni cu alţii şi pentru a te odihni puţin. Un mall din Australia le pune la dispoziţie cumpărătorilor iubitori de sport un patinoar, iar în alt mall există o sală de bowling.

Mall-urile par să exercite o atracţie deosebită şi asupra tinerilor. „Am o grămadă de prieteni care vin aici“, a spus un tânăr. „De fiecare dată când vin la mall dau peste cineva cunoscut. . . . Aici ne întâlnim, la masa asta.“ Dar şi multor vârstnici le place să vină cu regularitate la mall-uri. „Eu vin pentru prietenii de aici“, a zis o femeie de 86 de ani. „E locul unde poţi avea cei mai mulţi prieteni. . . . Dacă n-ar exista acest loc aş fi foarte nefericită.“

În schimb, mulţi cumpărători sunt de părere că descrierea făcută mall-ului în cartea Shelf Life (Durata de raft), şi anume că acesta ar fi o „maşină de vânzări“, este cât se poate de potrivită. Revista The Humanist face un comentariu şi mai tăios, spunând că mall-urile reprezintă „acea latură a culturii noastre care stabileşte valoarea omului în funcţie de banii pe care îi are în portofel“. Bineînţeles că într-o asemenea atmosferă trebuie să ne păstrăm echilibrul pentru a nu cădea pradă materialismului. — Matei 6:19–21.

Capcanele mersului la cumpărături

Unii nu merg la mall pentru că nu suportă să fie în mijlocul unei mulţimi de oameni aflate într-un spaţiu închis. Şi nu încape nici o îndoială că unele mall-uri sunt foarte aglomerate, mai ales la sfârşit de săptămână. De exemplu, la un mall din Sydney (Australia), într-un an vin aproape 19 milioane de persoane — echivalentul întregii populaţii a Australiei. Însă aglomeraţia nu le dă bătaie de cap doar cumpărătorilor. Se pare că problemele legate de furtul din magazine cresc la număr când mall-urile sunt frecventate de mulţi tineri. Iată ce se spune în revista SundayLife!: „Una dintre cele mai mari probleme sociale ale culturii mall-ului este cum să se facă faţă numărului foarte mare de tineri care se strâng în aceste locuri“.

Unii patroni de magazin se confruntă cu o altă problemă: cum să facă faţă chiriei din ce în ce mai mari. „Din acest motiv, unele firme dau faliment“, s-a plâns un chiriaş. Revista Forbes exprimă această idee astfel: „Mall-urile pot fi decorate frumos şi pot primi alţi patroni cu magazine şi mai şic. Dar asta costă“. Articolul prezice chiar o posibilă reducere a comerţului cu amănuntul din mall-urile americane — o ştire alarmantă pentru cele 1 900 de mall-uri din ţară. „Numărul clienţilor scade“, se arată în articol.

Ce le rezervă viitorul acestor giganţi comerciali? Ca şi în cazul multor alte aspecte ale vieţii, rămâne de văzut. Însă un lucru pare sigur: Oamenii se vor bucura mereu să găsească un loc unde pot îmbina comerţul cu plăcerea!