„Uneori mi se pare că visez!“

Lourdes priveşte oraşul de la fereastra apartamentului ei, acoperindu-şi cu degetele buzele care-i tremură. Este o femeie din America Latină şi, timp de peste 20 de ani, a suferit din cauza soţului ei violent, Alfredo. Acesta a găsit motivaţia să se schimbe. Totuşi, lui Lourdes îi este încă greu să vorbească despre suferinţa fizică şi emoţională pe care a suportat-o în toţi acei ani.

„Totul a început la numai două săptămâni de la nuntă“, povesteşte Lourdes cu voce scăzută. „Odată m-a pocnit atât de tare că mi-a spart doi dinţi. Altădată mi-am lăsat repede capul jos, iar pumnul lui s-a izbit cu putere de dulap. Însă modul înjositor în care mi se adresa mă rănea şi mai tare. Îmi spunea «gunoi» şi mă trata ca şi cum n-aş fi avut nici un pic de minte. Îmi doream să-l părăsesc, dar cum puteam s-o fac când aveam trei copii?“

Alfredo îşi pune cu tandreţe mâna pe umărul lui Lourdes. „Sunt medic primar“, spune el. „M-am simţit umilit când am primit o citaţie, iar apoi s-a emis un ordin de protecţie. Am încercat să mă schimb, dar nu după mult timp mă comportam exact ca mai înainte.“

Cum de s-au schimbat lucrurile? „Proprietara magazinului de pe colţ este Martoră a lui Iehova“, explică Lourdes, de data asta în mod vizibil mult mai relaxată. „Ea s-a oferit să mă ajute să înţeleg Biblia. Am aflat că Iehova Dumnezeu preţuieşte femeile. Am început să asist la întrunirile Martorilor lui Iehova, chiar dacă acest lucru la început l-a înfuriat pe Alfredo. Pentru mine era ceva cu totul nou să-mi petrec timpul cu prietenii la Sala Regatului. Am fost uimită să-mi dau seama că puteam să am propriile mele convingeri, să vorbesc liber despre ele, ba chiar să le predau şi altora. Am înţeles că Dumnezeu mă preţuieşte. Asta mi-a dat curaj.

Apoi a fost un moment de cotitură pe care nu-l voi uita niciodată. Alfredo încă mergea în fiecare duminică la Liturghia catolică şi nu era deloc de acord cu faptul că studiam cu Martorii lui Iehova. L-am privit în ochi şi i-am spus calmă, dar foarte sigură pe mine: «Alfredo, gândim diferit». Nu m-a lovit! La puţin timp după aceea, m-am botezat, iar în cei cinci ani de atunci nu m-a mai lovit niciodată.“

Însă lucrurile aveau să se schimbe şi mai mult. Iată ce explică Alfredo: „La vreo trei ani de la botezul lui Lourdes, un coleg care e Martor al lui Iehova m-a invitat la el acasă şi mi-a explicat lucruri fascinante din Biblie. Fără să-i spun soţiei, am început să studiez Biblia cu el. Nu peste mult timp am început să merg cu Lourdes la întruniri. Multe dintre cuvântările pe care le-am auzit acolo erau despre viaţa de familie şi, deseori, auzindu-le, m-am simţit ruşinat“.

Alfredo a fost impresionat când a văzut că membrii congregaţiei, inclusiv bărbaţii, măturau în sală după terminarea întrunirilor. Când i-a vizitat acasă, el i-a văzut pe soţi ajutându-şi soţia la spălatul vaselor. Aceste lucruri mărunte i-au arătat lui Alfredo ce înseamnă să pui în practică adevărata iubire.

La scurt timp după aceea, Alfredo s-a botezat, iar acum el şi soţia lui slujesc ca miniştri cu timp integral. „De multe ori mă ajută să strâng masa după ce mâncăm; mă ajută şi când fac paturile“, spune Lourdes. „Laudă mâncarea pe care o pregătesc şi-mi dă posibilitatea să aleg, de exemplu, ce muzică mi-ar plăcea să ascult sau ce lucruri să cumpăr pentru casă. Înainte Alfredo n-a făcut niciodată aşa ceva! De curând, mi-a adus pentru prima oară un buchet de flori. Uneori mi se pare că visez!“

 [Legenda fotografiei de la pagina 10]

„Am înţeles că Dumnezeu mă preţuieşte. Asta mi-a dat curaj“

[Legenda fotografiei de la pagina 10]

Alfredo a fost impresionat când a văzut că membrii congregaţiei, inclusiv bărbaţii, măturau în sală după terminarea întrunirilor

[Legenda fotografiei de la pagina 10]

El i-a văzut pe soţi ajutându-şi soţia la spălatul vaselor

[Legenda fotografiei de la pagina 10]

„De curând, mi-a adus pentru prima oară un buchet de flori“