De la cititorii noştri

Articol salvator de vieţi L-am vizitat pe un domn pe nume Lenny, care a spus că articolul „Denga: febra provocată de o înţepătură“ (22 iulie 1998) i-a salvat viaţa nepoatei lui. Ea făcuse febră câteva zile la rând, iar pe corp îi apăruse o erupţie care se întindea peste tot; cu toate acestea, părinţii ei nu au dat prea multă importanţă simptomelor, crezând că e vorba de pojar. Amintindu-şi de articol, Lenny a căutat revista şi a recitit pasajul care descrie simptomele febrei denga. Apoi a vorbit cu părinţii nepoatei sale, convingându-i să o ducă la spital. Medicii au confirmat că fata suferea într-adevăr de febra hemoragică denga. Lenny e recunoscător revistei Treziţi-vă! pentru că l-a ajutat să-şi salveze nepoata. Ulterior, Lenny a acceptat un studiu biblic la domiciliu.

J. M. L., Filipine

Sindromul Marfan În articolul „Cum se poate face faţă sindromului Marfan — Când articulaţiile se dislocă“ (22 februarie 2001), Michelle spune că ia zilnic morfină. Poate un creştin să ia un medicament care creează dependenţă?

S. D., Statele Unite

Ar fi greşit ca un creştin să folosească anumite substanţe pur şi simplu pentru senzaţiile sau stările de euforie pe care le produc ele. Totuşi, dacă din cauza unor probleme de sănătate unei persoane i se prescrie un narcotic cu efect analgezic, aceasta nu poate fi considerată o căutătoare de senzaţii. Bineînţeles, şi în situaţiile de genul celei prezentate, un creştin trebuie să cântărească cu atenţie posibilitatea apariţiei dependenţei şi a altor efecte secundare dăunătoare ce rezultă din administrarea unui astfel de medicament. — ED.

Experienţa lui Michelle a fost o încurajare pentru mine. Admir la ea faptul că, deşi are în permanenţă dureri, nu permite ca situaţia ei să o împiedice să-i slujească lui Iehova din toată inima.

J. G., Guam

Căderi radioactive Am fost dezamăgit de articolul vostru „Căderile radioactive: O chestiune îngrijorătoare“ (22 februarie 2001). Nu ar trebui ca, în efortul de a vă promova punctele de vedere religioase, să folosiţi tactici alarmiste pentru a-i speria pe oameni. Riscurile ar trebui prezentate într-un context potrivit. De exemplu, curentul electric poate fi relativ sigur dacă este folosit cu grijă. E adevărat că anual mor electrocutaţi mulţi oameni. Dar înseamnă oare aceasta că ar trebui să devenim cu toţii nişte paranoici şi să trăim cu teamă de curent? În viitor, toate ţările vor avea nevoie de mult mai mult curent electric, iar reactoarele nucleare se dovedesc a fi cele mai curate şi mai sigure metode prin care se poate produce. Nu trebuie să ne fie teamă de energia nucleară.

R. S., Canada

Aceste probleme sunt complexe şi apreciem sinceritatea cititorului. Totuşi, nu considerăm că în articolul nostru am folosit „tactici alarmiste“. Nu s-a avut în vedere înspăimântarea cititorilor noştri şi nici nu condamnăm energia nucleară. În schimb, am scos în evidenţă îngrijorările justificate pe care mulţi le au referitor la energia nucleară şi am îndreptat atenţia spre Regatul lui Dumnezeu ca fiind cea mai bună soluţie la lipsa de energie. — ED.

Asigurare Ca agent de asigurare, am apreciat cu adevărat seria de articole intitulată „Aveţi într-adevăr nevoie de o asigurare?“ (22 februarie 2001). Pentru majoritatea clienţilor, asigurarea poate fi ceva foarte confuz. E greu să înţelegi de ce trebuie să plăteşti pentru ceva ce poate că nu vei folosi niciodată. De aceea mi-a plăcut comparaţia cu roata de rezervă. Vă mulţumesc pentru aceste articole bine redactate.

C. P., Statele Unite

Plecatul pe furiş Vă mulţumesc pentru articolul „Tinerii se întreabă . . . Ce este atât de rău în a pleca noaptea pe furiş de-acasă?“ (22 februarie 2001). Mă întristează când văd cât de naivi sunt unii tineri creştini. O tânără a plecat pe furiş de-acasă pentru a merge la o petrecere şi a fost violată. Nimeni nu i-a sărit în ajutor. Continuaţi, vă rog, să-i avertizaţi pe tinerii noştri!

J. N., Statele Unite