Toamna: un anotimp impresionant

TOAMNA este un anotimp deosebit, când în ţările cu climă temperată cerul azuriu, zilele însorite şi nopţile răcoroase pictează treptat dealurile împădurite într-o explozie de nuanţe de galben, portocaliu şi roşu. E un anotimp când pe fundalul sobru al pinilor şi al cedrilor veşnic verzi ţâşnesc culorile incendiare de galben şi roşu ale rudelor lor, copacii cu frunze căzătoare.

În Japonia şi Coreea, ca, de altfel, în toate ţările orientale, toamna e foarte îndrăgită. De pildă, în Japonia, oamenii merg adesea în „căutarea“ culorilor autumnale, cum spun ei când se duc toamna în excursii pentru a admira splendorile naturii.

În acest moment al anului, numeroase parcuri naţionale din Coreea ajung în culmea frumuseţii. Astfel, ziarele îi ţin la curent pe oameni cu privire la perioada cea mai potrivită când pot admira culorile toamnei. Soraksan, unul dintre cele mai renumite parcuri naţionale din Coreea, este un loc foarte căutat. Stâncile de granit şi aflorimentele impunătoare, împodobite cu pini lipicioşi, sunt, după cât se pare, elementul principal al unui peisaj oriental. Toamna, monoliţii de granit din Soraksan sunt împodobiţi cu un colier incandescent de fagi şi arţari. Iar, când aceste piscuri răsar din marea de ceaţă a dimineţii, cel ce se scoală în zori e răsplătit cu o privelişte de neuitat.

„Anotimpul în care îmi place cel mai mult să merg la munte este toamna“, a spus Park Ii-kyun, un bărbat dinamic din Coreea, în vârstă de peste 70 de ani. „Toamna ai impresia că  Dumnezeu îmbracă dealurile într-o puzderie de culori ce se schimbă de la o zi la alta, strălucind sub cerul senin de toamnă.“ Soţiei lui Park Ii-kyun, Kông-young, îi place să privească cum frunzele copacilor cad asemenea unor fluturi de aur.

De ce îşi schimbă frunzele culoarea?

Pentru persoanele curioase, această transformare pitorească necesită o explicaţie. Ce anume face ca o frunză să devină galbenă sau roşie?

Culorile toamnei fac parte din procesul prin care copacii se pregătesc de iarnă. Zilele mai scurte ale toamnei avertizează ceasul intern al copacilor să înceteze să mai alimenteze frunzele cu apă şi substanţe nutritive. Fiecare frunză răspunde la acest semnal construindu-şi la baza peţiolului un strat separator. Acest strat, format dintr-o substanţă asemănătoare cu pluta, blochează orice trecere de la frunză spre restul copacului şi face ca, în cele din urmă, frunza să se desprindă de copac şi să cadă.

În timpul acestui proces, pigmenţii carotenoizi le conferă frunzelor culoarea galbenă sau portocalie. Aceşti pigmenţi sunt de obicei prezenţi şi în timpul verii, dar sunt insesizabili datorită verdelui predominant al clorofilei din frunze. Roşul se datorează în special antocianului, un pigment pe care frunzele nu îl produc decât toamna, când clorofila se descompune, iar pigmenţii galbeni şi roşii devin predominanţi. Când clorofila dispare complet, frunzele de plop devin galbene-deschis, iar cele de arţar, roşii-aprins.

În căutarea unei toamne mirifice

Cei mai mulţi iubitori de natură au remarcat că peisajele de toamnă variază într-un fel sau altul de la an la an şi de la loc la loc. Acest lucru depinde foarte mult de speciile de copaci cu frunze căzătoare care cresc în  regiunea respectivă. De exemplu, sunt specii de arţari care produc unele dintre cele mai frumoase nuanţe de roşu. Multe specii ale acestor copaci cresc de regulă în Orient şi sunt în mod frecvent plantate în parcuri şi grădini.

Un alt factor este clima, deoarece cantitatea de antocian produsă de frunze depinde mult de starea vremii. Fără doar şi poate, zilele însorite şi nopţile răcoroase le permit frunzelor să producă o cantitate maximă de antocian. Toamnele din Orientul Îndepărtat oferă de obicei aceste condiţii. Atât Japonia, cât şi Coreea sunt ţări cu relief muntos. Multe dintre dealurile lor sunt împădurite cu o mare varietate de foioase, oferindu-le, astfel, turiştilor un peisaj ideal în care pot admira culorile toamnei.

Un splendid proces de reciclare

Întregul proces prin care copacii se scutură de frunzele lor este atât practic, cât şi frumos. Debarasându-se de frunze, copacii îşi păstrează apa şi energia pe timpul iernii. De asemenea, îndepărtează reziduurile toxice care se adună în frunze în timpul verii.

Ce se întâmplă cu miliardele de frunze care cad pe pământ? Datorită insectelor, ciupercilor, râmelor sau altor vietăţi din sol, toată această materie organică este în scurtă vreme transformată în humus, un element esenţial pentru fertilizarea solului. Aşadar, după ce dau un spectacol impresionant, frunzele căzute se transformă într-un fertilizator pentru plantele care vor creşte primăvara! Vă puteţi imagina un proces de reciclare mai frumos decât acesta? Dacă ne oprim să admirăm această lucrare, putem simţi cum ‘copacii din câmpie bat din palme’ în timp ce îi aduc în tăcere laude Făuritorului lor. — Isaia 55:12; Psalmul 148:7–9.