Terorismul capătă o nouă înfăţişare

Ultima oară când în revista de faţă terorismul a constituit subiectul articolelor introductive, imaginea prezentată pe copertă era una cunoscută publicului: în prim-plan, un grup de ucigaşi cu cagulă pe faţă şi cu pistoale în mână, iar în fundal, flăcările unei explozii puternice. * Astăzi însă, lucrurile s-au schimbat foarte mult.

PE ÎNSERATE, un convoi de camioane fără însemne trece pe străzile cartierelor de locuinţe particulare, fără să facă mult zgomot. Camioanele se opresc în apropierea unei şcoli. Imediat îşi face apariţia o echipă de specialişti, având măşti de gaze şi costume de protecţie chimică. Bărbaţii străbat cu paşi mici o porţiune acoperită cu tufişuri. Tot ce ştiu e că pe stadionul şcolii, cu ocazia unui meci, a fost detonat un mic dispozitiv exploziv, iar fumul care s-a împrăştiat în urma exploziei a cauzat îmbolnăvirea a zeci de spectatori. Colaborând cu personalul care se ocupă de cazurile de urgenţă, cei patru bărbaţi pătrund cu mare grijă în zona contaminată pentru a afla ce s-a întâmplat. Ce a degajat dispozitivul? Antrax? Gaz neurotoxic?

Bărbaţii se îndreaptă încet spre stadion, ducând cu ei tot felul de aparate pentru analize chimice. Ajung într-o încăpere mică unde găsesc ceea ce mai rămăsese din dispozitivul care explodase. Misiunea lor pretinde multă atenţie: ei trebuie să mânuiască cu grijă nişte instrumente pentru detectarea agentului degajat şi să mute încet obiecte grele.

Nu peste mult timp măştile lor se aburesc. Efortul e extenuant chiar şi pentru aceşti bărbaţi bine pregătiţi. Însă, în mai puţin de 10 minute, resturile sunt identificate. „Fără îndoială a fost antrax“, afirmă chimistul care îi însoţeşte.

Terorismul îşi schimbă înfăţişarea

Acest episod nu a fost chiar atât de periculos pe cât se pare. A fost doar un exerciţiu prin care s-a verificat reacţia echipei la un atac cu gaz, cu alte cuvinte a fost un atac simulat într-un oraş din nordul statului New York. Această echipă e una dintre echipele de luptă contra armelor de distrugere în masă a civililor. Toate aceste echipe  recent formate trebuie să stabilească amploarea şi gravitatea unui nou gen de atacuri teroriste analizând germenii patogeni, agenţii chimici sau materialele radioactive despre care se crede că au fost folosite.

În întreaga lume s-au format asemenea echipe ca reacţie la noile ameninţări şi probleme pe care le prezintă în zilele noastre terorismul. * Incidentele din ultimii ani arată că actele teroriste comise de grupări independente sau de extremişti care acţionează pe cont propriu cresc la număr. Deşi ţintele multor terorişti au rămas bazele militare şi misiunile diplomatice, unii terorişti au adăugat la lista lor şi atacuri asupra aşa-ziselor ţinte uşoare, cum ar fi reţelele de transport în comun, evenimentele sportive, zonele urbane aglomerate, hotelurile şi punctele de atracţie turistică.

Confirmând schimbarea din comportamentul teroriştilor, Porter Goss, preşedintele Comitetului de Spionaj al Camerei Reprezentanţilor din Statele Unite, a făcut următoarea remarcă: „Trebuie să renunţăm la vechea concepţie că terorismul e finanţat de guverne şi să începem să vedem noua înfăţişare a terorismului. Ne confruntăm tot mai mult cu un terorism promovat de oameni care luptă pentru o cauză“.

Terorismul de azi, cu noua sa înfăţişare, constă din acţiuni şi strategii care sunt mai greu de prevenit sau de combătut. Teroriştii se pot folosi din ce în ce mai mult de tehnologia de ultimă oră şi reuşesc să-şi asigure singuri fondurile necesare. Iată ce se spune în revista USA Today: „Noua tehnologie din domeniul calculatoarelor şi al comunicaţiilor, precum şi legăturile cu crima organizată fac ca terorismul să fie şi mai greu de combătut“. Noul terorism înseamnă şi noi ţinte, determinându-i pe reporteri şi pe analiştii din domeniul ştirilor să inventeze expresii noi ca „ciberterorism“, „bioterorism“ şi „ecoterorism“.

Cât de ameninţătoare este această nouă imagine a terorismului? Ne e ameninţată siguranţa personală? Există vreo soluţie la acest flagel reprezentat de terorismul internaţional? Următoarele articole vor face puţină lumină în această privinţă.

[Note de subsol]

 [Chenarul/Harta de la paginile 4, 5]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

 Un deceniu de TERORISM

1. Buenos Aires (Argentina)

17 martie 1992

O maşină-capcană distruge Ambasada Israelului: 29 de morţi şi 242 de răniţi

2. Alger (Algeria)

26 august 1992

O bombă explodează în aeroportul internaţional: 12 morţi şi cel puţin 128 de răniţi

3. New York (SUA)

26 februarie 1993

Câţiva membri ai unei grupări religioase extremiste pun o bombă cu capacitate explozivă mare la subsolul clădirii World Trade Center: 6 morţi şi aproximativ 1 000 de răniţi

4. Matsumoto (Japonia)

27 iunie 1994

Câţiva membri ai grupării Aum Shinrikyo împrăştie gaz sarin într-un cartier de locuinţe: 7 morţi şi 270 de persoane contaminate

5. Tokyo (Japonia)

20 martie 1995

Câţiva membri ai grupării Aum Shinrikyo pun şase pachete în câteva metrouri, împrăştiind gaz sarin mortal: 12 morţi şi peste 5 000 de persoane contaminate

6. Oklahoma (SUA)

19 aprilie 1995

Un camion-capcană explodează în faţa unei clădiri federale; se crede că autorii au fost extremişti de dreapta: 168 de morţi şi peste 500 de răniţi

7. Colombo (Sri Lanka)

31 ianuarie 1996

Un grup de terorişti etnici intră cu un camion plin cu explozibil într-o bancă: 90 de morţi şi peste 1 400 de răniţi

8. Londra (Marea Britanie)

9 februarie 1996

Câţiva terorişti irlandezi pun o bombă într-o parcare acoperită: 2 morţi şi peste 100 de răniţi

9. Ierusalim (Israel)

25 februarie 1996

Un sinucigaş detonează într-un autobuz o bombă pe care o are asupra sa; se crede că în spatele actului sinucigaş se afla o grupare religioasă extremistă: 26 de morţi şi aproximativ 80 de răniţi

10. Dammam (Arabia Saudită)

25 iunie 1996

O cisternă având o bombă la bord explodează lângă o bază militară americană: 19 morţi şi 515 răniţi

11. Phnom Penh (Cambodgia)

30 martie 1997

Câţiva atacatori aruncă patru grenade în mijlocul unei demonstraţii: maximum 16 morţi şi peste 100 de răniţi

12. Coimbatore (India)

14 februarie 1998

Are loc o serie de explozii ale unor bombe puse de militanţi religioşi: 43 de morţi şi 200 de răniţi

13. Nairobi (Kenya) şi Dar es Salaam (Tanzania)

7 august 1998

Atentate cu bombă la ambasada Statelor Unite din ambele capitale: 250 de morţi şi peste 5 500 de răniţi

14. Columbia

18 octombrie şi 3 noiembrie 1998

Are loc un atac cu bombe şi altul cu rachete; ţinta primului atac e o conductă de petrol: 209 morţi şi peste 130 de răniţi

15. Moscova (Rusia)

9 şi 13 septembrie 1999

Două explozii uriaşe distrug două blocuri de locuinţe: 212 morţi şi peste 300 de răniţi

[Provenienţa]

Sursa: The Interdisciplinary Center, Herzliya (Israel)

Mountain High Maps® Copyright © 1997 Digital Wisdom, Inc.

Victor Grubicy/Sipa Press

[Chenarul/Fotografia de la pagina 6]

Ciberatacuri

Martie 1999: Conform rapoartelor date publicităţii, calculatoarele Pentagonului au fost ţinta a numeroase atacuri „coordonate şi organizate“ ale unor intruşi. Zilnic se înregistrează între 60 şi 80 de atacuri ale hackerilor asupra reţelelor de calculatoare din cadrul Ministerului American al Apărării.

Jumătatea anului 1999: În decurs de trei luni, hackeri antiguvernamentali au reuşit să pătrundă ilegal în paginile Web aparţinând Senatului American, Biroului Federal de Informaţii, Forţelor Armate Americane, Casei Albe şi câtorva cabinete din cadrul unor ministere ale SUA.

Ianuarie 2000: Potrivit rapoartelor, pe parcursul anului precedent, companiile din întreaga lume au cheltuit 12,1 miliarde de dolari în lupta împotriva „terorismului economic“, reprezentat de viruşii calculatoarelor, viruşi care provoacă mari pagube.

August 2000: Un hacker pătrunde în site-urile unor instituţii guvernamentale şi ale unor autorităţi locale din Marea Britanie.