1, 2. La ce lucrare de zidire participi, şi de ce este foarte importantă calitatea muncii tale?

DE CÂTVA timp munceşti cu asiduitate la o lucrare de construcţie, care va continua şi în viitor. Până în prezent, munca n-a fost uşoară, dar ţi-a adus multe satisfacţii. Orice s-ar întâmpla, eşti hotărât să nu te opreşti niciodată şi să nu încetineşti ritmul, întrucât viaţa ta şi chiar viitorul tău depind de calitatea muncii tale. De ce este atât de importantă această lucrare? Deoarece clădirea aflată în construcţie eşti chiar tu!

² Discipolul Iuda s-a referit tocmai la această lucrare de construire, sau de zidire, pe care o avem de făcut cu noi înşine. În acelaşi pasaj biblic în care i-a îndemnat pe creştini ‘să se păstreze în iubirea lui Dumnezeu’, el a arătat şi care este principala modalitate prin care se poate atinge acest obiectiv: „Zidindu-vă în credinţa voastră preasfântă“ (Iuda 20, 21). Cum te poţi zidi pentru a-ţi întări credinţa şi pentru a rămâne astfel în iubirea lui Dumnezeu? Să analizăm trei aspecte legate de această lucrare de zidire spirituală.

3–5. a) Ce punct de vedere greşit cu privire la cerinţele lui Iehova ar vrea Satan să ai? b) Care ar trebui să fie punctul nostru de vedere cu privire la aceste cerinţe, şi cum ne va influenţa lucrul acesta? Ilustrează.

³ Primul aspect se referă la întărirea credinţei în legea divină. Studiind această carte, ai analizat unele dintre cerinţele  drepte ale lui Iehova privitoare la conduită. Ce părere ai despre ele? Satan vrea să te înşele, făcându-te să crezi că legile, principiile şi normele lui Iehova sunt restrictive, ba chiar apăsătoare. El foloseşte această tactică încă din Eden, când s-a dovedit foarte eficientă (Geneza 3:1–6). Va fi ea eficientă şi în cazul tău? Lucrul acesta depinde în mare măsură de atitudinea ta.

⁴ Să ilustrăm: În timp ce te plimbi printr-un parc frumos, observi un gard înalt şi solid, care nu permite accesul într-o anumită zonă a parcului. Peisajul din spatele gardului pare atrăgător. La început ai putea considera că acel gard este o măsură inutilă, care îţi îngrădeşte libertatea. Dar, când te uiţi mai atent, vezi de partea cealaltă a gardului un leu fioros, care stă la pândă! Acum înţelegi ce este, de fapt, acel gard: o măsură de protecţie. Există vreun animal de pradă periculos care te pândeşte chiar acum? Cuvântul lui Dumnezeu dă următorul avertisment: „Rămâneţi lucizi, vegheaţi! Vrăjmaşul vostru, Diavolul, dă târcoale ca un leu care răcneşte, căutând să devoreze pe cineva“ (1 Petru 5:8).

⁵ Satan este asemenea unui animal de pradă fioros. Totuşi, Iehova a stabilit legi care să ne ocrotească de numeroasele ‘maşinaţii’ ale celui rău, întrucât nu vrea să ajungem o pradă a lui Satan (Efeseni 6:11). Aşadar, ori de câte ori medităm la legile lui Dumnezeu, trebuie să le considerăm o dovadă a iubirii Tatălui nostru ceresc. Dacă le privim astfel, legile lui Dumnezeu ne vor da un sentiment de siguranţă şi multă bucurie. Discipolul Iacov a scris: „Cel care-şi adânceşte privirea în legea perfectă a libertăţii şi stăruie în ea . . . va fi fericit înfăptuind-o“ (Iacov 1:25).

6. Care este cea mai bună modalitate de a ne zidi credinţa în legile şi în principiile drepte ale lui Dumnezeu? Dă un exemplu.

⁶ Faptul de a trăi în armonie cu poruncile divine este cea mai bună modalitate de a ne zidi credinţa în Legislatorul nostru şi în legile sale înţelepte. De exemplu, „legea lui  Cristos“ include porunca lui Isus de a-i învăţa pe alţii ‘tot ce a poruncit’ el (Galateni 6:2; Matei 28:19, 20). De asemenea, creştinii privesc cu seriozitate porunca de a se întruni cu regularitate în vederea închinării şi a asocierii ziditoare (Evrei 10:24, 25). Printre poruncile divine se numără şi îndemnul de a ne ruga lui Iehova cu regularitate, cât mai des şi din inimă (Matei 6:5–8; 1 Tesaloniceni 5:17). Pe măsură ce ne armonizăm viaţa cu aceste porunci, înţelegem tot mai bine că ele sunt cu adevărat nişte îndrumări pline de iubire. Respectându-le, simţim o bucurie şi o satisfacţie pe care nu le-am putea găsi niciodată în această lume agitată. Cât de mult ni se întăreşte credinţa în legile lui Dumnezeu când medităm la foloasele pe care le-am avut personal trăind în armonie cu aceste legi!

7, 8. Cum îi încurajează Cuvântul lui Dumnezeu pe cei ce se îngrijorează că nu vor putea să facă ce este drept ani la rând?

⁷ Unii se îngrijorează câteodată, gândindu-se că le va fi prea greu să respecte legile lui Iehova ani la rând. Ei se tem ca nu cumva să dea greş. Dacă ţi se întâmplă să ai astfel de gânduri, aminteşte-ţi următoarele cuvinte: „Eu, Iehova, sunt Dumnezeul tău, Cel care te învaţă ce-ţi este de folos, Cel care te călăuzeşte pe calea pe care trebuie să umbli. O, de-ai lua  aminte la poruncile mele! Atunci pacea ta ar fi ca un râu şi dreptatea ta ca valurile mării!“ (Isaia 48:17, 18). Te-ai gândit vreodată cât de încurajatoare sunt aceste cuvinte?

⁸ În aceste versete, Iehova ne aminteşte că este spre binele nostru să-l ascultăm şi ne promite că, dacă vom proceda aşa, ne va binecuvânta în două feluri. În primul rând, pacea noastră va fi ca un râu: netulburată, abundentă şi continuă. În al doilea rând, dreptatea noastră va fi ca valurile mării. Dacă stai pe ţărmul mării şi priveşti valurile rostogolindu-se unul după altul, ai fără îndoială sentimentul permanenţei. Ştii că valurile vor veni şi se vor sparge de acel ţărm ani la rând. Iehova spune că la fel poate fi şi dreptatea ta, adică faptul de a face ceea ce este drept. Atât timp cât te străduieşti să-ţi păstrezi fidelitatea faţă de Iehova, el nu va permite să dai greş! (Citeşte Psalmul 55:22.) Cât de încurajatoare sunt aceste promisiuni şi cât de mult ne zidesc ele credinţa în Iehova şi în cerinţele sale drepte!

9, 10. a) De ce este maturitatea un obiectiv de mare importanţă pentru creştini? b) Cum ne aduce bucurie o gândire spirituală?

⁹ Al doilea aspect legat de lucrarea ta de construcţie reiese din următoarele cuvinte inspirate: „Să înaintăm spre maturitate“ (Evrei 6:1). Maturitatea este un obiectiv de mare importanţă pentru creştini. Spre deosebire de perfecţiune, pe care oamenii nu o pot dobândi deocamdată, maturitatea este un obiectiv realizabil. Mai mult, pe măsură ce se maturizează, creştinii găsesc tot mai multă bucurie în serviciul pentru Iehova. De ce?

¹⁰ Creştinul matur este o persoană spirituală. El priveşte lucrurile din punctul de vedere al lui Iehova (Ioan 4:23). Pavel a scris: „Cei ce trăiesc potrivit cărnii îşi îndreaptă mintea spre lucrurile cărnii, dar cei ce trăiesc potrivit spiritului, spre lucrurile spiritului“ (Romani 8:5). O gândire carnală aduce puţină bucurie, pentru că tinde să fie egocentrică, îngustă şi  concentrată asupra lucrurilor materiale. Dar o gândire spirituală aduce multă bucurie, pentru că se concentrează asupra lui Iehova, ‘fericitul Dumnezeu’ (1 Timotei 1:11). O persoană spirituală doreşte din inimă să-i placă lui Iehova şi găseşte bucurie chiar şi în încercări. De ce? Deoarece încercările ne dau posibilitatea să dovedim că Satan este mincinos şi să ne întărim hotărârea de a rămâne integri, spre marea satisfacţie a Tatălui nostru ceresc (Proverbele 27:11). (Citeşte Iacov 1:2, 3.)

11, 12. a) Ce a spus Pavel despre „capacitatea de înţelegere“ a unui creştin, şi care este sensul cuvântului tradus prin „exersat“? b) Ce anume este necesar pentru a ajunge la maturitate fizică şi pentru a obţine performanţe sportive?

¹¹ Spiritualitatea şi maturitatea se dobândesc prin exersare. În acest sens citim: „Hrana tare este pentru oamenii maturi, pentru cei care, prin folosire, şi-au exersat capacitatea de înţelegere ca să deosebească binele şi răul“ (Evrei 5:14). Vorbind despre capacitatea noastră de înţelegere, Pavel a spus că trebuie ‘exersată’. După cât se pare, termenul grecesc tradus prin „exersat“ era folosit în primul secol în sălile de sport din Grecia şi însemna ‘antrenat ca un gimnast’. Să vedem deci ce presupune această exersare, sau antrenare.

¹² Când ne naştem, nu avem control asupra mişcărilor corpului. De exemplu, un bebeluş nu înţelege poziţia mâinilor şi a picioarelor sale. De aceea, îşi mişcă mâinile la întâmplare, uneori chiar lovindu-se peste faţă, ceea ce îl sperie sau îl uimeşte. Treptat, prin mişcări repetate, el se obişnuieşte cu exerciţiul fizic. Astfel, când este bebeluş, el merge de-a buşilea, apoi, când mai creşte, începe să umble şi, în final, aleargă. * Dar ce se poate spune despre un gimnast? Când vezi  un astfel de atlet sărind şi rotindu-se în aer cu multă graţie şi cu o extraordinară precizie, ştii sigur că el a făcut multe exerciţii. Măiestria gimnastului nu este rezultatul întâmplării, ci al multor ore de antrenament. Biblia recunoaşte că exerciţiul fizic are şi el „puţin folos“. Cu cât mai valoroasă este însă exersarea capacităţii noastre de înţelegere spirituală! (1 Timotei 4:8)

13. Cum ne putem exersa capacitatea de înţelegere?

¹³ În această carte am analizat multe lucruri care te vor ajuta să-ţi exersezi capacitatea de înţelegere, astfel încât să poţi rămâne o persoană spirituală şi fidelă lui Iehova. Când ai de luat decizii în viaţa de fiecare zi, analizează sub rugăciune principiile şi legile divine. Indiferent ce decizii ai avea de luat, întreabă-te: Ce legi sau principii biblice au legătură cu această chestiune? Cum le pot aplica? Ce conduită îi va fi plăcută Tatălui meu ceresc? (Citeşte Proverbele 3:5, 6; Iacov 1:5.) Ori de câte ori vei lua o decizie în felul acesta, îţi vei exersa capacitatea de înţelegere. Acest lucru te va ajuta să devii şi să rămâi o persoană cu adevărat spirituală.

14. Ce trebuie să dorim cu ardoare pentru a creşte pe plan spiritual, dar la ce trebuie să fim atenţi?

¹⁴ Spre deosebire de maturitate, care poate fi atinsă la un moment dat, creşterea spirituală este un proces continuu. Creşterea depinde de hrană. De aceea, Pavel a spus: „Hrana tare este pentru oamenii maturi“. Pentru a ne zidi credinţa, este important să asimilăm hrană spirituală tare. Când aplicăm corect lucrurile învăţate, dovedim înţelepciune, iar „înţelepciunea este lucrul cel mai important“, spune Biblia.  Prin urmare, trebuie să dorim cu ardoare să ne însuşim adevărurile preţioase pe care Tatăl nostru ni le pune la dispoziţie (Proverbele 4:5–7; 1 Petru 2:2). Bineînţeles, faptul de a creşte în cunoştinţă şi înţelepciune divină nu este un motiv de înfumurare. De aceea, trebuie să ne examinăm cu regularitate, pentru ca nu cumva mândria sau altă slăbiciune să prindă rădăcini şi să se dezvolte în inima noastră. Pavel a scris: „Verificaţi mereu dacă sunteţi în credinţă, dovediţi mereu ce sunteţi voi înşivă“ (2 Corinteni 13:5).

15. De ce este iubirea importantă pentru creşterea spirituală?

¹⁵ Chiar şi după ce sunt încheiate lucrările de construire a unei case, munca la acea casă va continua. Vor fi necesare lucrări de întreţinere şi de reparare sau chiar de extindere, dacă împrejurările vor cere acest lucru. În cazul nostru, de ce anume avem nevoie ca să ne maturizăm şi să ne păstrăm spiritualitatea? În primul rând, de iubire. Trebuie să creştem în iubirea faţă de Iehova şi faţă de colaboratorii creştini. Dacă nu avem iubire, toată cunoştinţa şi toate lucrările noastre sunt fără valoare, sunt ca un zgomot puternic, dar inutil (1 Corinteni 13:1–3). În schimb, dacă avem iubire, putem ajunge la maturitate creştină şi putem continua să creştem pe plan spiritual.

16. Ce mod de gândire promovează Satan, şi ce mijloc de apărare ne pune Iehova la dispoziţie?

¹⁶ Acum să analizăm cel de-al treilea aspect legat de lucrarea ta de construcţie. Pentru a te zidi în credinţă ca adevărat continuator al lui Cristos, trebuie să-ţi păzeşti gândirea. Satan, conducătorul acestei lumi, îi influenţează cu abilitate pe oameni să adopte o gândire negativă şi să se lase copleşiţi de pesimism, neîncredere şi disperare (Efeseni 2:2). Pentru un creştin, acest mod de gândire este la fel de periculos ca putregaiul pentru o construcţie de lemn. Din fericire, Iehova  ne pune la dispoziţie un instrument vital de apărare: speranţa.

17. Cum arată Cuvântul lui Dumnezeu importanţa speranţei?

¹⁷ Descriind armura spirituală de care avem nevoie pentru a lupta cu succes împotriva lui Satan şi a lumii actuale, Biblia arată că o componentă importantă a acestei armuri este coiful, sau „speranţa salvării“ (1 Tesaloniceni 5:8). În timpurile biblice, un soldat ştia că nu putea supravieţui în luptă fără coif. De obicei, acesta era făcut din metal şi era căptuşit cu pâslă sau cu piele. Coiful amortiza majoritatea loviturilor, protejând capul de vătămări grave. Aşa cum coiful protejează capul, tot aşa speranţa îţi poate proteja mintea, sau gândirea.

18, 19. Ce exemplu excelent a dat Isus în ce priveşte speranţa, şi cum îl putem imita?

¹⁸ Isus şi-a păstrat întotdeauna speranţa, lăsându-ne un exemplu excelent. Aminteşte-ţi cât a suferit el în ultima noapte a vieţii sale pământeşti. Un prieten apropiat l-a trădat pentru bani. Altul chiar a negat că-l cunoaşte. Ceilalţi l-au părăsit şi au fugit. Conaţionalii săi s-au întors împotriva lui, cerând ca soldaţii romani să-l omoare prin torturare. Putem spune fără cea mai mică îndoială că Isus s-a confruntat cu încercări mult mai grele decât cele cu care ne vom confrunta noi vreodată. Ce l-a ajutat pe Isus? Răspunsul se găseşte în Evrei 12:2: „Pentru bucuria care-i era pusă înainte, el a suportat stâlpul de tortură, dispreţuind ruşinea, şi s-a aşezat la dreapta tronului lui Dumnezeu“. Isus n-a pierdut niciodată din vedere „bucuria care-i era pusă înainte“.

¹⁹ Ce bucurie era pusă înaintea lui Isus? El ştia că prin perseverenţa sa avea să contribuie la sfinţirea numelui lui Iehova. El urma să ofere cea mai mare dovadă că Satan este un mincinos. Nicio altă speranţă nu-i putea aduce o bucurie mai mare lui Isus! El ştia şi că Iehova avea să-i răsplătească din plin fidelitatea: că peste puţin timp avea să fie din nou alături  de Tatăl său. Chiar şi în cele mai grele momente, Isus şi-a păstrat această speranţă minunată. Şi noi trebuie să facem la fel. Şi nouă ne este pusă înainte o mare bucurie. Iehova ne acordă fiecăruia privilegiul de a contribui la sfinţirea măreţului său nume. Alegând ca Iehova să ne fie Suveran şi păstrându-ne în siguranţă în iubirea Tatălui nostru, indiferent cu ce încercări sau tentaţii ne-am confrunta, putem dovedi că Satan este mincinos.

20. Ce te poate ajuta să-ţi păstrezi gândirea pozitivă şi speranţa?

²⁰ Iehova nu numai că doreşte, dar este şi nerăbdător să-şi răsplătească slujitorii fideli (Isaia 30:18). (Citeşte Maleahi 3:10.) Lui Iehova îi face plăcere să îndeplinească dorinţele corecte ale slujitorilor săi (Psalmul 37:4). Prin urmare, păstrează vie în minte speranţa care îţi este pusă înainte! Nu adopta gândirea negativă, degradată şi denaturată a lumii muribunde a lui Satan! Dacă observi că spiritul lumii se strecoară în mintea sau în inima ta, roagă-l insistent pe Iehova să-ţi dea ‘pacea care întrece orice gândire’. Această pace de la Iehova îţi va păzi inima şi mintea (Filipeni 4:6, 7).

21, 22. a) Ce speranţă glorioasă preţuiesc membrii ‘marii mulţimi’? b) Ce anume din speranţa creştină apreciezi cel mai mult, şi care este hotărârea ta?

²¹ Cât de minunată este speranţa noastră! Să medităm la  ea! Dacă faci parte din ‘marea mulţime’ care ‘va veni din necazul cel mare’, gândeşte-te la viaţa de care te vei bucura în curând! (Revelaţia 7:9, 14) Când Satan şi demonii vor fi înlăturaţi, vei simţi o eliberare pe care, probabil, îţi este greu s-o înţelegi acum. În definitiv, cine a trăit fără să simtă presiunile cauzate de influenţa corupătoare a lui Satan? Când aceste presiuni vor înceta, cu câtă bucurie vom lucra la transformarea pământului în paradis, sub îndrumarea lui Isus şi a celor 144 000 de coregenţi cereşti! Ce mult ne emoţionează perspectiva de a vedea că toate bolile şi infirmităţile vor dispărea, de a-i întâmpina cu bucurie pe cei dragi ai noştri eliberaţi din moarte, de a trăi viaţa pe care a dorit-o Dumnezeu pentru noi! Pe măsură ce ne vom apropia de perfecţiune, ne va aştepta o răsplată şi mai mare: promisiunea dezvăluită în Romani 8:21, adică „glorioasa libertate a copiilor lui Dumnezeu“.

²² Iehova vrea să te bucuri de mult mai multă libertate decât ţi-ai putea imagina. Pentru a umbla pe calea care duce spre ea, trebuie să dovedeşti ascultare. Oare nu merită această libertate toate eforturile pe care le poţi depune acum pentru a asculta de Iehova zi de zi? Aşadar, zideşte-te cu orice preţ în credinţa ta preasfântă, ca să poţi rămâne în iubirea lui Dumnezeu pentru toată eternitatea!