De ce îmbătrânim şi murim?
Capitolul 6
De ce îmbătrânim şi murim?
1. Ce nu pot să explice savanţii în privinţa vieţii umane?
SAVANŢII nu ştiu de ce oamenii îmbătrânesc şi mor. Se pare că celulele noastre ar trebui să continue să se reînnoiască şi astfel ar trebui să trăim veşnic. În cartea Hyojun Soshikigaku (Histologie standard) se spune: „Modul în care îmbătrânirea celulelor se află în legătură cu îmbătrânirea şi moartea unei persoane constituie un mare mister“. Mulţi savanţi cred că există o limită de viaţă „naturală, sau înnăscută“. Consideri că au dreptate?
2. Ce au făcut unele persoane din cauza caracterului efemer al vieţii?
2 Oamenii au tânjit întotdeauna după longevitate şi chiar au încercat să ajungă la nemurire. Începând din secolul al IV-lea î.e.n., atenţia unor nobili chinezi a fost atrasă de unele substanţe despre care se credea că erau destinate să facă posibilă nemurirea. Unii împăraţi chinezi de mai târziu au încercat aşa-numitele elixiruri ale vieţii — fabricate din mercur — şi au murit. Pretutindeni pe glob, oamenii cred că moartea nu reprezintă sfârşitul existenţei lor. Budişti, hinduşi, musulmani şi alţii au cu toţii speranţa luminoasă a unei vieţi după moarte. Şi în creştinătate, mulţi speră într-o fericire cerească după moarte.
3. a) De ce aspiră oamenii să trăiască etern? b) Ce întrebări referitoare la moarte trebuie să primească răspuns?
3 Conceptele de fericire după moarte reflectă aspiraţia omului de a trăi etern. „A pus în inima lor şi veşnicia“, spune Biblia referitor la ideea eternităţii pe care Dumnezeu a implantat-o în noi (Eclesiastul 3:11). El i-a creat pe primii oameni cu perspectiva de a putea trăi pentru totdeauna pe pământ (Geneza 2:16, 17). Atunci, de ce mor oamenii? Cum a fost introdusă moartea în lume? Cunoştinţa pe care o furnizează Dumnezeu clarifică aceste întrebări. — Psalmul 119:105.
UN COMPLOT MÂRŞAV
4. Cum l-a identificat Isus pe criminalul care este răspunzător de moartea oamenilor?
4 Un criminal caută să-şi şteargă urmele. Acest lucru s-a dovedit adevărat şi în cazul unei persoane răspunzătoare de o crimă care a cauzat moartea a miliarde de oameni. El a manevrat lucrurile în aşa fel încât să învăluie moartea oamenilor în mister. Isus Cristos l-a identificat pe acest criminal atunci când le-a spus celor care doreau să-L ucidă: „Voi aveţi de tată pe Diavolul şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaş şi n-a stat în adevăr, pentru că în el nu este adevăr“. — Ioan 8:31, 40, 44.
5. a) Care este originea celui care a devenit Satan Diavolul? b) Ce înseamnă cuvintele „Satan“ şi „Diavol“?
5 Da, Diavolul este un „ucigaş“ josnic. Biblia dezvăluie că el este o persoană reală, nu doar răul din inima cuiva (Matei 4:1–11). Cu toate că a fost creat ca înger drept, „el nu a stat în adevăr“. Cât de bine i se potriveşte numele de Satan Diavolul (Apocalipsa 12:9)! Este numit „Satan“, sau „împotrivitor“, deoarece s-a împotrivit şi i-a opus rezistenţă lui Iehova. Acest criminal mai este numit şi „Diavol“, care înseamnă „calomniator“, deoarece l-a prezentat în mod blasfemator pe Dumnezeu.
6. De ce s-a răzvrătit Satan împotriva lui Dumnezeu?
6 Ce l-a impulsionat pe Satan să se răzvrătească împotriva lui Dumnezeu? Lăcomia. El a râvnit în mod lacom la închinarea pe care o primea Iehova din partea oamenilor. Diavolul nu a respins dorinţa de a primi el o astfel de închinare, care îi aparţinea în mod legitim numai Creatorului (compară cu Ezechiel 28:12–19). Dimpotrivă, acest înger, care a devenit Satan, a nutrit această dorinţă lacomă până când ea a devenit fertilă şi a dat naştere păcatului. — Iacov 1:14, 15.
7. a) Care este cauza morţii oamenilor? b) Ce este păcatul?
7 Am identificat inculpatul al cărui act criminal a condus la moartea omului. Dar care este cauza concretă a morţii omului? Biblia spune: „Ţepuşul morţii este păcatul“ (1 Corinteni 15:56). Şi ce este păcatul? Pentru a înţelege acest cuvânt, să examinăm semnificaţia lui în limbile originale ale Bibliei. Verbul ebraic şi cel grecesc, care sunt traduse în mod obişnuit prin „a păcătui“, înseamnă „a rata“, în sensul de a rata ţinta sau a nu atinge obiectivul. Care este ţinta pe care-o ratăm cu toţii? Este ţinta ascultării perfecte de Dumnezeu. Însă cum a fost introdus păcatul în lume?
CUM A FOST DUS LA ÎNDEPLINIRE COMPLOTUL
8. Cum a încercat Satan să obţină închinarea din partea oamenilor?
8 Satan a urzit cu grijă un complot, cu gândul că acesta îl va ajuta să obţină guvernarea asupra tuturor oamenilor, precum şi să primească închinarea din partea acestora. El a hotărât să determine primul cuplu uman, adică pe Adam şi Eva, să păcătuiască împotriva lui Dumnezeu. Iehova le acordase primilor noştri părinţi cunoştinţa care i-ar fi condus la viaţă veşnică. Ei ştiau că Creatorul lor este bun, deoarece îi aşezase în frumoasa grădină a Edenului. Adam cunoscuse în mod deosebit bunătatea Tatălui său ceresc atunci când Dumnezeu îi dăruise o soţie încântătoare şi dispusă să-l ajute (Geneza 1:26, 29; 2:7–9, 18–23). Viaţa veşnică a primei perechi umane depindea de ascultarea lor de Dumnezeu.
9. Ce poruncă le-a dat Dumnezeu primilor oameni, şi de ce era aceasta rezonabilă?
9 Dumnezeu i-a poruncit lui Adam: „Poţi să mănânci după plăcere din orice pom din grădină; dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit“ (Geneza 2:16, 17). În calitate de Creator, Iehova Dumnezeu avea dreptul să stabilească norme morale şi să precizeze ce era bine şi ce era rău pentru creaturile sale. Porunca sa era rezonabilă, deoarece Adam şi Eva erau liberi să mănânce din rodul tuturor celorlalţi pomi din grădină. Ei îşi puteau dovedi aprecierea faţă de guvernarea dreaptă a lui Iehova ascultând de această lege, în loc să-şi stabilească plini de mândrie propriile lor norme morale.
10. a) Cum i-a abordat Satan pe oameni pentru a-i atrage de partea lui? b) Ce motive i-a atribuit Satan lui Iehova? c) Cum consideri tu atacul lui Satan împotriva lui Dumnezeu?
10 Diavolul a plănuit să-i îndepărteze pe primii oameni de Dumnezeu. Pentru a-i atrage de partea sa, Satan a minţit. Folosindu-se de un şarpe, la fel cum un ventriloc se foloseşte de o marionetă, Diavolul a întrebat-o pe Eva: „Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: «Să nu mâncaţi din toţi pomii din grădină?»“ Când Eva i-a reprodus porunca dată de Dumnezeu, Satan a declarat: „Hotărât că nu veţi muri“. Apoi, el i-a atribuit lui Iehova motive rele, spunând: „Dumnezeu ştie că, în ziua când veţi mânca din el, vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul“ (Geneza 3:1–5). Astfel, Diavolul a sugerat că Dumnezeu îi reţinuse de la ceva bun. Ce atac calomniator la adresa iubitorului Tată ceresc, Iehova, care nu minte!
11. Cum au devenit Adam şi Eva complicii lui Satan?
11 Eva s-a uitat din nou la acel pom şi fructul lui i s-a părut acum deosebit de atrăgător. Astfel, ea a luat din fruct şi a mâncat. Mai târziu, soţul ei i s-a alăturat în mod voit în acest act păcătos de neascultare faţă de Dumnezeu (Geneza 3:6). Cu toate că Eva a fost amăgită, atât ea cât şi Adam au sprijinit planul lui Satan de a guverna asupra rasei umane. De fapt, ei au devenit complicii lui. — Romani 6:16; 1 Timotei 2:14.
12. Care a fost rezultatul răzvrătirii oamenilor împotriva lui Dumnezeu?
12 Adam şi Eva au trebuit să suporte consecinţele acţiunii lor. Ei nu au ajuns să fie ca Dumnezeu, posesori ai unei cunoştinţe speciale. Dimpotrivă, le-a fost ruşine şi s-au ascuns. Iehova l-a tras la răspundere pe Adam şi a rostit această sentinţă: „În sudoarea feţei tale să-ţi mănânci pâinea, până te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat; căci ţărână eşti şi în ţărână te vei întoarce“ (Geneza 3:19). „În ziua“ în care au mâncat din pomul cunoştinţei binelui şi răului, primii noştri părinţi au fost condamnaţi de Dumnezeu şi au murit din punctul său de vedere. Apoi, ei au fost expulzaţi din Paradis şi a început declinul care avea să-i ducă la moartea fizică.
CUM S-A EXTINS PĂCATUL ŞI MOARTEA
13. Cum s-a extins păcatul asupra întregii rase umane?
13 Se pare că planul lui Satan de a primi veneraţie din partea oamenilor a reuşit. Totuşi, el nu i-a putut păstra în viaţă pe închinătorii săi. Atunci când păcatul a început să-şi facă simţite efectele în primul cuplu uman, aceştia nu le-au mai putut transmite descendenţilor lor perfecţiunea. La fel ca o inscripţie gravată în piatră, păcatul s-a imprimat adânc în genele primilor noştri părinţi. Astfel, ei n-au putut da naştere decât unor descendenţi imperfecţi. Întrucât au fost concepuţi după ce Adam şi Eva au păcătuit, toţi copiii lor au moştenit păcatul şi moartea. — Psalmul 51:5; Romani 5:12.
14. a) Cu cine i-am putea asemăna pe cei care neagă că sunt păcătoşi? b) Cum au fost făcuţi conştienţi israeliţii de starea lor de păcat?
14 Astăzi însă, mulţi oameni nu cred că sunt păcătoşi. În unele părţi ale lumii, noţiunea de păcat moştenit este, în general, necunoscută. Însă aceasta nu este o dovadă că păcatul nu există. Un băiat cu faţa murdară poate pretinde că este curat şi probabil că nu poate fi convins de contrariu decât după ce se uită într-o oglindă. Israeliţii din vechime au fost asemenea acestui băiat atunci când au primit Legea lui Dumnezeu prin intermediul profetului Său Moise. Legea arăta în mod clar că păcatul exista. „Păcatul nu l-am cunoscut decât prin lege“, explică apostolul Pavel (Romani 7:7–12). Asemenea băiatului care se uită într-o oglindă, israeliţii, folosindu-se de Lege pentru a se privi pe ei înşişi, au putut să vadă că nu erau curaţi în ochii lui Iehova.
15. Ce se dezvăluie dacă privim în oglinda Cuvântului lui Dumnezeu?
15 Dacă privim în oglinda Cuvântului lui Dumnezeu şi observăm care sunt normele sale, şi noi putem vedea că suntem imperfecţi (Iacov 1:23–25). De exemplu, să examinăm ce le-a spus Isus Cristos discipolilor săi referitor la faptul de a-l iubi pe Dumnezeu şi pe aproapele, aşa cum este consemnat în Matei 22:37–40. Cât de des ratează oamenii ţinta în aceste privinţe! Mulţi nici măcar nu au mustrări de conştiinţă pentru faptul că nu reuşesc să manifeste iubire pentru Dumnezeu sau pentru aproapele lor. — Luca 10:29–37.
PĂZIŢI-VĂ DE TACTICILE LUI SATAN!
16. Ce putem face pentru a evita să devenim o victimă a tacticilor lui Satan, şi de ce este dificil acest lucru?
16 Satan caută să ne determine să practicăm păcatul în mod voit (1 Ioan 3:8). Există vreo modalitate de a evita să devenim victime ale tacticilor sale? Da, însă aceasta pretinde să luptăm împotriva înclinaţiilor de a păcătui în mod voit. Acest lucru nu este uşor, deoarece tendinţa noastră înnăscută de a păcătui este foarte puternică (Efeseni 2:3). Pavel a trebuit să ducă o adevărată luptă. De ce? Deoarece păcatul locuia în el. Dacă dorim aprobarea lui Dumnezeu, şi noi trebuie să luptăm împotriva tendinţelor păcătoase din interiorul nostru. — Romani 7:14–24; 2 Corinteni 5:10.
17. Ce anume face şi mai dificilă lupta împotriva tendinţelor noastre păcătoase?
17 Întrucât Satan caută în permanenţă ocazii pentru a ne ademeni să încălcăm legile lui Dumnezeu, lupta noastră împotriva păcatului nu este uşoară (1 Petru 5:8). Fiind îngrijorat pentru colaboratorii săi creştini, Pavel a spus: „Mă tem ca nu cumva, după cum şarpele a amăgit pe Eva cu viclenia lui, tot aşa şi gândurile voastre să nu se strice de la simplitatea şi curăţia faţă de Hristos“ (2 Corinteni 11:3). Satan foloseşte şi azi tactici similare. El caută să semene seminţe de îndoială în ce priveşte bunătatea lui Iehova şi în ce priveşte foloasele care decurg din ascultarea de poruncile lui Dumnezeu. Diavolul încearcă să profite de tendinţele păcătoase pe care le-am moştenit şi să ne determine să urmăm o conduită dominată de mândrie, lăcomie, ură şi prejudecăţi.
18. Cum se foloseşte Satan de lume pentru a promova păcatul?
18 Unul dintre instrumentele pe care Diavolul le foloseşte împotriva noastră este lumea, care zace în puterea lui (1 Ioan 5:19). Dacă nu suntem atenţi, oamenii corupţi şi necinstiţi din lumea care ne înconjoară vor exercita presiuni asupra noastră pentru a ne face să adoptăm o conduită păcătoasă, care încalcă normele morale ale lui Dumnezeu (1 Petru 4:3–5). Mulţi ignoră legile lui Dumnezeu şi chiar refuză să ia în seamă mustrările propriei lor conştiinţe, făcând-o să devină, în cele din urmă, insensibilă (Romani 2:14, 15; 1 Timotei 4:1, 2). Unii adoptă treptat o conduită pe care altădată nici chiar conştiinţa lor imperfectă nu le-ar fi permis să o adopte. — Romani 1:24–32; Efeseni 4:17–19.
19. De ce nu este suficient numai faptul de a trăi o viaţă morală?
19 A trăi o viaţă morală este o realizare în această lume. Însă pentru a-i plăcea Creatorului nostru este necesar ceva mai mult. Trebuie totodată să avem credinţă în Dumnezeu şi un sentiment de responsabilitate faţă de el (Evrei 11:6). „Deci, cine ştie să facă bine şi nu-l face, păcătuieşte“, a scris discipolul Iacov (Iacov 4:17). Da, chiar faptul de a-l ignora în mod deliberat pe Dumnezeu şi poruncile sale este o formă de păcat.
20. Cum ar putea încerca Satan să te împiedice să faci ce este drept, însă ce te va ajuta să rezişti unor asemenea presiuni?
20 Este foarte probabil că Satan va stârni opoziţie împotriva acţiunii tale de a-ţi însuşi cunoştinţa lui Dumnezeu prin intermediul studierii Bibliei. Sperăm în mod sincer că nu vei permite ca astfel de presiuni să te împiedice să practici ce este drept (Ioan 16:2). Deşi, pe parcursul ministerului lui Isus, mulţi conducători au exercitat credinţă în el, ei nu-l mărturiseau deoarece se temeau că vor fi evitaţi de cei din comunitatea lor (Ioan 12:42, 43). Satan încearcă cu înverşunare să intimideze pe oricine caută cunoştinţa lui Dumnezeu. Însă trebuie întotdeauna să-ţi aminteşti şi să apreciezi plin de recunoştinţă lucrurile minunate pe care le-a făcut Iehova. Poate vei reuşi chiar să-i ajuţi şi pe împotrivitori să dobândească aceeaşi apreciere.
21. Cum am putea birui lumea şi propriile noastre tendinţe păcătoase?
21 Atât timp cât suntem imperfecţi, vom păcătui (1 Ioan 1:8). Cu toate acestea, avem un ajutor pentru a purta această bătălie. Da, este posibil să ieşim victorioşi în lupta noastră împotriva celui rău, Satan Diavolul (Romani 5:21). La sfârşitul ministerului său pământesc, Isus i-a încurajat pe continuatorii săi cu aceste cuvinte: „În lume veţi avea necazuri, dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea“ (Ioan 16:33). Chiar şi oamenii imperfecţi pot birui lumea, cu ajutorul lui Dumnezeu. Satan nu are nici o putere asupra celor care i se împotrivesc lui şi i ‘se supun lui Dumnezeu’ (Iacov 4:7; 1 Ioan 5:18). Aşa cum vom vedea, Dumnezeu ne-a furnizat o cale de ieşire din robia păcatului şi a morţii.
VERIFICĂ-ŢI CUNOŞTINŢA
Cine este Satan Diavolul?
De ce îmbătrânesc şi mor oamenii?
Ce este păcatul?
Cum îi ademeneşte Satan pe oameni să comită un păcat voit împotriva lui Dumnezeu?
[Întrebări de studiu]
[Fotografie pe toată pagina 54]
