Zezi inn donn so bann disip bann bon konsey lor fason pou servi bann dibien materyel. Me pa zis so bann disip ki pe ekoute. Bann Farizien osi pe ekoute, ek zot bien bizin pran kont sa bann konsey-la. Kifer? Parski zot “bien kontan larzan.” Kan zot tann seki Zezi inn dir, zot koumans “boufonn” li.​—Lik 15:2; 16:13, 14.

Me sa pa fer Zezi per. Li dir zot: “Zot fer krwar ki zot ena lazistis zis pou lizie dimoun, me Bondie konn zot leker. Seki ena valer pou dimoun, enn abominasion [“degoutan,” NW] pou Bondie.”​—Lik 16:15.

Depi lontan bann dimounn panse ki bann Farizien “ena valer,” me asterla sa bizin sanze. Inn ariv ler pou boul vire. Bann ki ena valer parski zot ris, zot ena pouvwar politik ek relizie, sa bannla pou abese. Me bann dimounn ki rekonet ki zot bizin gagn lansegnman Bondie, zot, zot pou gagn valer. Dan enn fason bien kler, Zezi fer konpran ki enn gran sanzman pe arive. Li dir:

“Lalwa ek profet finn fer lotorite ziska Zan; apre sa, pe proklam Bonn Nouvel Rwayom Bondie e sakenn pe fors limem pou rant ladan. Me li pli fasil ki later ek lesiel disparet, ki enn ti pwin dan lalwa disparet [“pa akonpli,” NW].” (Lik 3:18; 16:16, 17) Kouma sa bann parol Zezi la montre ki enn sanzman pe arive?

Avek fierte, bann sef relizie Zwif pretann ki zot atase ar Lalwa Moiz. Ou rapel seki bann Farizien ti dir avek fierte kan Zezi ti geri enn aveg dan Zerizalem? Zot ti dir: “Nou bann disip Moiz. Nou, nou kone ki Bondie finn koz ar Moiz.” (Zan 9:13, 28, 29) Enn parmi bann lobzektif Lalwa ki Bondie ti done par Moiz, se pou diriz bann dimounn ki ena limilite ver Lemesi, setadir ver Zezi. Zan Batis ti dir ki Zezi ti Lagno Bondie. (Zan 1:29-34) Depi ki Zan inn koumans so minister, bann Zwif ki ena limilite, sirtou bann ki mizer, finn tann koz lor “Rwayom Bondie.” Wi, se enn “bonn nouvel” pou tou bann dimounn ki anvi vinn bann sitwayen Rwayom Bondie ek gagn bann bienfe.

Lalwa Mozaik pe akonpli, ouswa li pe realiz so lobzektif, parski li finn ed bann dimounn pou rekonet Lemesi ek pou konpran ki zot bizin so led. Ek kan sa Lalwa-la pou akonpli, pep Bondie nepli pou oblize swiv li. Par exanp, Lalwa ti permet bann dimounn divorse pou diferan rezon, me asterla Zezi dir ki “enn zom ki divors ar so fam e marye ar enn lot, komet adilter e seki marye ar enn fam ki finn kit [“divors ar,” NW] so mari, komet adilter.” (Lik 16:18) Bann Farizien bien ankoler kan zot tann sa bann parol-la parski zot kontan met bann reg lor tou kitsoz.

 Asterla, Zezi donn enn lexanp pou explik sa gran sanzman ki pe arive la. Dan sa lexanp-la, sitiasion ouswa kondision de zom, sanze net. Pandan ki nou pe get sa lexanp-la, mazine ki parmi bann dimounn ki pe ekout Zezi, ena bann Farizien ki bien kontan larzan, ek ki bann dimounn donn linportans.

Zezi dir: “Ti ena enn zom ris, ki ti met bel-bel kostim [“bann linz kouler mov ek bann linz an lin,” NW], bien-bien ser. Li ti pe viv dan lix e toulezour li ti pe fer gran-gran fet. Ti ena enn pov malere [“mandian,” NW] ki ti apel Lazar. Li ti pe asize devan laport ris la, e so lekor ti kouver ar lagal. Li ti pou bien kontan manz bann restan ki tom anba latab. Pli terib ankor, bann lisien ti vinn lis so lagal.”​—Lik 16:19-21.

Bann Farizien bien kontan larzan, alor pena okenn dout ki Zezi pe konpar zot ar sa “zom ris” la! Sa bann sef relizie Zwif la kontan osi met bann zoli-zoli linz ki kout bien ser lor zot. Ek anplis zot bann rises materyel, zot paret ris lor plan spiritiel parski zot gagn boukou lokazion pou servi Bondie ek zot ena boukou privilez. Sa zom ris la met bann linz kouler mov kouma bann lerwa, ek sa reprezant pozision inportan ki zot ena. Bann linz an lin kouler blan reprezant zot swadizan lazistis.​—Daniel 5:7.

Kouma sa bann sef ris ki gran-nwar la konsider bann dimounn pov, bann ti-dimounn? Zot  mepriz sa bann dimounn-la ek konsider zot kouma bann ‛am-ha’arèts, ouswa bann dimounn later. Pou zot, sa bann dimounn-la pa konn Lalwa ek zot pa merite ki ansegn zot. (Zan 7:49) Kondision sa bann dimounn-la reprezant bien sitiasion sa mandian ‘ki apel Lazar’ la. Li ti mem anvi manz “bann restan ki tom anba latab” sa zom ris la. Bann sef relizie ti mepriz bann ti-dimounn parski pou zot, sa bann dimounn-la ti malad lor plan spiritiel, parey kouma Lazar ki ti ena enn ta lagal.

Depi lontan sa sitiasion bien tris la existe. Me Zezi kone ki’nn ariv ler pou enn gran sanzman, sanzman kondision pou bann dimounn ki kouma sa zom ris la ek pou bann dimounn ki kouma Lazar.

Asterla, Zezi explike kouma sitiasion sanze. Li dir: “Avek letan, mandian-la mor ek bann anz amenn li akote ar Abraam. Zom ris la osi mor ek ti anter li. Dan Tom, alor ki li pe soufer, li lev so lizie lao ek delwin, li trouv Abraam ek Lazar akote li.”​—Lik 16:22, 23, NW.

Bann ki pe ekout Zezi kone ki Abraam inn mor depi lontan ek ki li dan Tom. Bann Lekritir dir dan enn fason bien kler ki tou bann ki dan Tom, ouswa shéol, parmi ena Abraam, zot pa kapav ni trouve, ni tande. (Ekleziast 9:5, 10) Me alor, ki bann sef relizie pe konpran par sa bann parol Zezi la? Ki li pe rod dir konsernan bann ti-dimounn ek bann sef relizie ki bien kontan larzan?

Zezi fek dir ki enn sanzman pe arive kan li’nn explike ki, ‘Lalwa ek bann Profet finn fer lotorite ziska Zan Batis, me apre, Rwayom Bondie pe proklame kouma enn bon nouvel.’ Alor, se kan Zan ek Zezi inn koumans prese ki Lazar ek sa zom ris la inn mor, setadir ki zot inn sanz kondision, ek zot finn ena enn nouvo kondision devan Bondie.

Sa fer lontan ki bann ti-dimounn pe mor-de-fin lor plan spiritiel. Me zot finn gagn led ek zot finn aksepte mesaz lor Rwayom ki’nn anonse avan par Zan Batis ek par Zezi apre. Avan, zot ti bizin kontant zot ar ‘bann restan ki ti tom anba latab’ spiritiel bann sef relizie. Me asterla, zot pe nouri zot ar bann verite inportan ki sorti dan Lekritir, sirtou bann kitsoz extraordiner ki Zezi pe ansegn zot. Asterla, se zot ki dan enn pozision pou gagn faver Bondie.

Parkont, sa bann sef relizie ki ris ek ki ena boukou linflians la, zot pa ti aksepte mesaz Rwayom ki Zan ti anonse ek ki Zezi pe prese partou dan pei. (Matie 3:1, 2; 4:17) An realite, sa mesaz-la fer zot ankoler, ouswa fer zot  soufer. Kifer? Parski mesaz-la koz lor enn zizman ki Bondie pe amene ek ki koumadir enn dife. (Matie 3:7-12) Sa bann sef relizie la ti pou bien soulaze si Zezi ek so bann disip ti aret anons mesaz Bondie. Sa bann sef-la parey kouma zom ris dan lexanp Zezi ki dir: “Papa Abraam, papa Abraam, pitie mwa. Avoy Lazar tranp so bout ledwa dan dilo pou rafresi mo lalang parski mo pe soufer lagoni dan sa laflam la.”​—Lik 16:24.

Me zame sa pa pou arive. Laplipar bann sef relizie pa pou sanze. Seki “Moiz e bann profet” ti ekrir ti bizin ed zot pou aksepte Zezi kouma Lemesi, Lerwa ki Bondie inn swazire, me zot pa finn ekoute. (Lik 16:29, 31; Galat 3:24) Anplis, zot pa’le abes zot ek aksepte mesaz ki bann ti-dimounn, ki aksepte Zezi ek ki ena faver Bondie, pe anonse. Dan enn lot kote, bann disip Zezi pa kapav fer bann konpromi ouswa adapte bann mesaz Bondie ar bann sef relizie, zis pou fer zot plezir ouswa pou soulaz zot. Dan so lexanp, Zezi explik sa lide-la par bann parol ki “Papa Abraam” dir zom ris la:

“Mo garson, rapel bien ki dan to lavi . . . to ti dan bien, alor ki Lazar ti gagn boukou maler; me asterla li dan bien isi [“li pe gagn rekonfor,” NW], e twa to dan soufrans. Anplis, ant nou finn met enn gran separasion pou anpes zot vinn kot nou e nou al kot zot.”​—Lik 16:25, 26.

Sa gran sanzman-la bien apropriye ek zis, pa vre? Li reprezant enn sanzman kondision ant bann sef relizie ki gran-nwar ek bann dimounn ki ena limilite, ki aksepte zoug Zezi (ki vinn disip Zezi). Asterla, sa bann dimounn-la pe gagn rekonfor ek zot pe gagn zot manze lor plan spiritiel. (Matie 11:28-30) Dan de-trwa mwa, sa sanzman-la pou vinn pli kler kan nouvo lalians pou ranplas lalians Lalwa. (Zeremi 31:31-33; Kolosien 2:14; Ebre 8:7-13) Kan Bondie pou avoy so lespri sin zour Lapantkot lane 33 Nou Lepok, li pou vinn kler ki bann disip Zezi pou’nn gagn faver Bondie, pa bann Farizien ek zot bann konplis relizie.